Reforma administrației publice locale, centrale , inclusiv reforma sectoarelor publice care sunt finanțate din bugetele publice ( educație, sănătate, apărare, ordine publică, cultură, justiție s.a)

Am susținut în mai multe discuții publice ca această reformă are trei componente:
1) reducerea numărului de angajați în administrația publică și a cheltuielilor cu personalul. Este prima etapă la care s-a angajat guvernul Bolojan;
2) reforma teritorial administrativă care va reduce numărul de județe și cel al comunelor. Este a doua parte a reformei administrației publice pentru care toate partidele politice afirmă ca trebuie făcută, dar cu toate se opun la orice demers practic;
3) reforma fundamentelor economice și sociale pe care sunt organizate și funcționează sectoarele publice. Concepția prezentă este prelungită din socialism: sectoare bugetare, neproductive, întreținute și impozitele și taxele plătite de sectorul privat și populație. Gândirea personalului din aceste sectoare este dominată de ideea de a obține o alocare cât mai mare din bugetele publice și de a te strădui să o cheltui pe toată până la finele anului fără o responsabilitate pentru rezultate. Această concepție trebuie schimbată radical în sensul ca sectoarele publice desfășoară activități economice care angajează resurse- forța de muncă, materiale, financiare/ pe care le folosesc pentru a produce bunuri publice la nivelul așteptat ( rezultate). Faptul ca societatea a stabilit un alt mod de finanțare decât plata directă a bunului public ( respectiv din impozite plus solidaritate) nu schimbă conținutul economic al sectorului public : creator de valoare prin bunurile publice furnizate la nivelul așteptat prin sngajarra de resurse. O primă mișcare în direcția acestei a treia etape a reformei este noua lege a salarizării în sectoarele publice.