Negocierile complicate pentru viitorul buget al Uniunii Europene, care opun statele considerate frugale în frunte cu Germania și prietenii coeziunii în frunte cu România și Italia, relația dintre Germania și România și ascensiunea electorală extremei drepte în mai multe landuri germane și efectul asupra politicii externe și europene a Berlinului, se numără printre principalele teme abordate de ambasadoarea Germaniei la București, Angela Ganninger, într-un interviu acordat Calea Europeană cu ocazia Zilei Unității Germane.

Miza momentului și a anilor ce urmează va fi bugetul Uniunii, cine câte ingrediente pune și cât de bun este meniul pentru fiecare. Solidaritatea și coeziunea au fost și sunt temelia proiectului european. Dar un proiect european presat din ce în ce mai mult de relația dificilă cu SUA, războiul Rusiei în Ucraina, scumpirea energiei, supra-producția din China și pierderea competitivității. Cu alte cuvinte, necesitatea de a pregăti Europa pentru viitor este și mai presantă acum.

În astfel de momente, limbajul diplomatic vine să calmeze, să reducă tonul tensiunilor prin nuanțe, dar fără a reduce urgența sau presiunea.

Potrivit ambasadoarei Germaniei, Berlinul vrea un buget european mai mare, nu mai mic, dar nu cu orice preț. Statele net contributoare, cum este Germania, înțeleg că vor contribui mai mult, dar o creștere cu 20 sau 25 de miliarde de euro a contribuției germane „pur și simplu nu este realistă”. Astfel, resursele proprii ar putea fi „un element” al compromisului.

În același timp, politica de coeziune „va continua să existe, nu va fi eliminată”, dar un acord în Consiliu până la finalul anului este în interesul statelor beneficiare, altfel fondurile nu vor putea fi puse la dispoziție de la 1 ianuarie 2028.

Poate lecția istorică a reunificării Germaniei ne determină să apreciem puțin mai mult ceea ce avem.

Alles Gute zum Tag der Deutschen Einheit! 🇩🇪 🇷🇴 🇪🇺