Republica Moldova pregătește o reformă amplă a administrației publice locale, care va modifica atât structura actualelor raioane, cât și organizarea primăriilor. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că actualele raioane nu se vor regăsi în noua structură, iar numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea va fi redus.
Reforma trebuie privită pe două niveluri ale administrației locale. La nivelul I, cel mai apropiat de cetățeni, sunt primăriile, responsabile de servicii și infrastructura locală. Acestea urmează să fie reorganizate prin amalgamarea localităților, în funcție de teritoriu, populație și capacitatea de a exercita competențele. La nivelul II se află în prezent raioanele, care urmează să fie înlocuite cu unități teritoriale mai mari, cu atribuții și capacități administrative extinse.
O posibilă denumire pentru noile unități de nivelul II este cea de „județ”, însă forma finală a reformei urmează să fie stabilită prin procesul legislativ. Chișinăul, municipiul Bălți, UTA Găgăuzia și unitatea administrativ-teritorială Taraclia sunt prevăzute să-și păstreze statutul distinct.
La nivelul I, procesul de amalgamare voluntară s-a încheiat, iar reforma a intrat în etapa amalgamării normative. Până la 31 august, 561 de primării, reprezentând aproximativ 63% din total, au adoptat decizii de amalgamare voluntară. Pentru cele 254 de primării care nu au ajuns la un acord sunt pregătite modificări legislative, aflate în consultare publică și care urmează să fie înaintate Parlamentului în această toamnă. Potrivit estimărilor autorităților, numărul primăriilor ar urma să ajungă la aproximativ 292 în 2027.
În paralel, la nivelul II va fi reorganizată structura teritorială. În locul actualelor raioane vor fi create mai puține unități administrativ-teritoriale, dar mai mari, ceea ce ar trebui să permită concentrarea resurselor și a competențelor administrative. Astfel, reforma nu înseamnă doar comasarea unor primării, ci și restructurarea nivelului intermediar dintre administrația locală și cea centrală.
Obiectivul general este reducerea fragmentării administrative și consolidarea capacității autorităților locale de a gestiona servicii publice, investiții și fonduri europene. Reforma este relevantă și pentru integrarea europeană, deoarece implementarea proiectelor și reformelor la nivel local presupune administrații cu resurse financiare, personal și competențe suficiente.
