Cum ajunge o societate să se împartă între „noi” și „ei”? Și ce se întâmplă atunci când nostalgia, resentimentul și nevoia de apartenență sunt transformate în instrumente politice? În acest episod de Filă cu Filă, Oana Șerban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, vorbește cu Cristina Bălan despre cartea Cum funcționează fascismul de Jason Stanley și despre felul în care ideile fasciste pot fi înțelese, recunoscute și discutate în societatea contemporană. Discuția pornește de la diferențele dintre naționalism, fascism și nazism și ajunge la una dintre ideile centrale ale cărții: construirea unei societăți în jurul opoziției dintre „noi” și „ei”. Nostalgia pentru un trecut idealizat, mistificarea și sentimentul că „ceilalți” iau ceea ce ni se cuvine pot deveni, în anumite contexte, instrumente pentru polarizare. O parte importantă a conversației este dedicată spațiului digital și felului în care rețelele sociale pot amplifica resentimentul, post-adevărul și formarea unor bule în care ajungem să auzim aproape exclusiv opinii care ne confirmă propriile convingeri. Pentru Oana Șerban, o democrație sănătoasă nu înseamnă absența dezacordului, ci capacitatea de a-l accepta. De aici, discuția ajunge la educație, empatie și la rolul pe care îl au universitățile, companiile, ONG-urile și cultura în construirea unei societăți în care diferențele nu trebuie să se transforme automat în conflict. Oana Șerban vorbește și despre experiența sa de cercetare a Holocaustului, despre întâlnirile cu supraviețuitorii și despre proiecte dedicate identității, memoriei și incluziunii sociale.