Am avut bucuria să contribui cu două capitole la volumul „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat la București de Club România, cu sprijinul GMF la Biblioteca Centrală Universitară Carol I.

În capitolul scris împreună cu

Marius Ghincea, am încercat să aducem reintegrarea Transnistriei mai sus pe agenda publică. Propunem o lectură a regiunii prin cei patru piloni care au susținut construcția pseudostatală de la Tiraspol timp de trei decenii, anume pilonul politic, cel social, cel cultural și cel economic. Argumentul nostru este că acești piloni se erodează rapid, sub presiunea războiului din Ucraina, a crizei energetice și a apropierii Moldovei de UE. Pentru Chișinău se deschide astfel o fereastră strategică îngustă, dar cu mize uriașe, pentru a lansa un proces ferm de reintegrare.

Al doilea capitol, alături de

Bogdan Cozma și Clara-Alexandra Volintiru, urmărește modul în care finanțarea europeană poate transforma infrastructura rutieră, feroviară și energetică dintre România și Republica Moldova dintr-o frontieră într-un coridor. Comerțul a luat-o deja înaintea procedurilor de aderare, iar în energie România a acoperit peste noapte golul lăsat de sursele transnistrene. Podurile peste Prut, liniile electrice și conductele de gaz devin astfel infrastructură de integrare europeană.

Lansarea vine într-un moment potrivit, pentru că Moldova este din nou pe agenda Bucureștiului. Noul premier își face prima vizită externă la Chișinău, pe 27 octombrie, păstrând o tradiție importantă. Noul ministru de externe a anunțat că România va veni cu o listă de proiecte de conectivitate și, mai ales, cu investiții de care Republica Moldova are nevoie ca de aer. Podurile, liniile electrice și căile ferate nu sunt simple proiecte tehnice. Ele sunt fundamentul unei integrări reale.

Mulțumiri speciale lui Stoian Marius, fondatorul Club România, și Adriana Baitan, directoarea Editurii Club România. Mulțumesc, de asemenea, coordonatorilor volumului, Andrei Stoian și Victor Vevera.