Casa Oamenilor de Știință din Piața Lahovari a fost, la origine, Casa Assan. Ridicată între 1906 și 1914 după planurile lui Ion D. Berindey, pentru Bazil Assan: inginer școlit în Elveția și Franța, industriaș, primul român ajuns în ținuturile arctice și primul care a înconjurat globul, din decembrie 1897 până în primăvara lui 1898, cu plecare din Constanța și întoarcere prin Japonia și America. Tatăl lui pusese, în 1853, prima mașină cu abur din industria românească, într-o moară de pe malul Colentinei. Familia asta a produs făină, ulei, săpun și, într-un final, o casă în care se produc idei. Pentru o aniversare, greu de găsit gazdă mai potrivită.
Casa de fiecare zi a clubului este alta. Întâlnirile Club România au loc la BCU Carol I, în clădirea pe care Carol I a gândit-o în 1891 drept „un așezământ spre binele tinerimii universitare”, a plătit-o din banii lui și i-a încredințat-o lui Paul Gottereau, arhitectul Palatului CEC. Inaugurată în 1895, peste drum de Palatul Regal. Arsă în decembrie 1989, cu peste 500.000 de volume și manuscrise ale lui Eminescu, Maiorescu și Blaga transformate în cenușă. Reconstruită și redeschisă în 2001. Un club care se întâlnește într-o bibliotecă renăscută din propriul incendiu învață de la pereți ce înseamnă continuitatea.
Un spațiu al dialogului și al ideilor. Formula sună a broșură până când o ții în viață 15 ani, cu oameni care vin de bunăvoie ca să se contrazică elegant și să plece mai deștepți decât au venit. Aici ideea se ascultă până la capăt înainte de a fi judecată. 15 ani de exercițiu de acest fel lasă în urmă ceva ce nu încape în nicio fotografie de grup: un obicei. Și obiceiurile bune sunt cea mai rară formă de infrastructură.
La aniversare a avut un cuvânt de spus și domnul președinte Emil Constantinescu, care a fost alături de noi. Un geolog în Casa Oamenilor de Știință: un profesor care a citit straturile pământului, a condus Universitatea din București și apoi a condus țara. Cu el în sală, casa și-a onorat numele.
Și un coming soon la care țin: volumul dedicat Republicii Moldova, pe care l-am coordonat împreună cu Victor Vevera. România, Republica Moldova și parteneriatul pentru Uniunea Europeană, numărul 10 din seria Caietelor documentare Club România. Zece caiete în serie și, cu toată subiectivitatea și toată răspunderea coordonatorului, un produs de nota 10.
Republica Moldova merită, de altfel, mai mult decât formule rapide și geopolitică de breaking news. Merită context, memorie, nuanță și oameni care cunosc dosarul dincolo de titlurile zilei.
Și, undeva, în sferele înalte în care se află acum, îmi place să cred că Bogdan Andrei Gavrila, unul dintre oamenii care au ridicat acest club, s-a bucurat de seara aceasta împreună cu noi. Mereu în inima și mintea noastră.
