La zi în științele sociale azi! E duminică, așa că îi lăsăm pe Nicușor Dan și Ilie Bolojan să se odihnească.
Azi despre cum: discursul despre societatea polarizată/divizată, divizează și mai mult (Germania), cum concediul paternal scade veniturile ulterioare ale taților (Germania), și despre faptul că bula de Facebook indică vulnerabilitatea noastră la dezinformare (Ungaria).
1) Titlurile despre „societatea polarizată” ne dezbină și mai rău
Autori și context: Mike Farjam (Universitatea din Hamburg și Center for Advanced Internet Studies, Bochum, Germania) și Hendrik Meyer (Universitatea din Hamburg), în Political Behavior (11 septembrie 2026, acces deschis).
Metodologie și rezultate: În două experimente de laborator din Germania (302 și 295 de participanți), oamenii au citit articole de presă reale. Unele variante conțineau scurte mesaje despre o societate „profund divizată”, altele nu. Apoi au completat chestionare și au jucat jocuri economice cu bani reali alături de persoane cu vederi politice opuse. Mesajele despre polarizare au crescut antipatia față de tabăra adversă și extremismul ideologic. În „jocul dictatorului”, unde celălalt nu poate reacționa, participanții expuși au împărțit mai puțin. În „jocul încrederii”, unde ambii pot câștiga, au trimis însă mai mult adversarilor.
Relevanță pentru societatea românească: După campanii electorale tensionate, presa română vorbește des despre o „țară ruptă în două”. Studiul arată că acest discurs poate adânci percepția diviziunii, dar și că proiectele comune, cu beneficii reciproce, pot reconstrui cooperarea.
Referință APA:�Farjam, M., & Meyer, H. (2026). From antagonistic talk to cooperative acts: The effect of polarization cues on newspaper audiences. Political Behavior. https://doi.org/10.1007/s11109-026-10197-w
#Politologie#Polarizare#Media#Democratie#Cooperare
2) Tații care iau concediu parental câștigă apoi mai puțin? Realitatea este că …da
Autori și context: Corinna Frodermann, Ann-Christin Bächmann și Andreas Filser (Institutul pentru Cercetarea Ocupării, IAB, Nürnberg, Germania), în Social Forces (4 septembrie 2026).
Metodologie și rezultate: Pe date administrative despre 109.735 de tați germani la primul copil (2007–2013), autorii au comparat veniturile pe 7 ani, cu modele cu efecte fixe și potrivire statistică. Cei cu până la 2 luni de concediu au avut o creștere a câștigului cu 2,2 puncte procentuale mai mică decât cei fără concediu; la concediile mai lungi, diferența a fost de 12,8 puncte. Decalajul vine mai ales din faptul că unii tați care au fost în concediu parental lucrează apoi mai puțin. Ținând cont de volumul de muncă, diferențele scad la 1 și 4,6 puncte procentuale, dar tot semnificative.
Relevanță pentru societatea românească: Tații din România au o perioadă de concediu parental netransferabilă, dar mulți nu o folosesc de teama efectelor asupra carierei. Datele germane arată că pierderea există dar este mică la concediile scurte.
Referință APA:�Frodermann, C., Bächmann, A.-C., & Filser, A. (2026). Do caring fathers earn less? Earnings consequences of fathers’ parental leave use. Social Forces, soag126. https://doi.org/10.1093/sf/soag126
3) „Bula” de pe Facebook prezice cât de mult interacționăm cu dezinformarea
Autori și context: Júlia Számely și Elisa Omodei (Central European University, Viena), împreună cu Júlia Koltai (Universitatea Eötvös Loránd și Centrul ELTE pentru Științe Sociale, Budapesta), în Humanities and Social Sciences Communications (11 septembrie 2026).
Metodologie și rezultate: Cercetătorii au combinat un sondaj cu date de activitate pe Facebook donate voluntar de un eșantion reprezentativ al utilizatorilor de internet din Ungaria. Ungaria a fost aleasă pentru regresul democratic și schimbările din peisajul media. Dintre factorii socio-demografici, vârsta și genul au avut legături constante cu interacțiunea cu dezinformarea, înaintarea în vârstă crescând vulnerabilitate. Mult mai puternic a contat apartenența la anumite „clustere de interese” pe Facebook. Astfel, comunitățile online funcționează ca filtre: unele amplifică interacțiunea cu știrile false, altele o reduc.
„Interest clusters centred on tabloids, low-quality news outlets, and lifestyle related media were positively
associated with misinformation engagement, indicating that these information environments can amplify exposure and interaction.”
Rezultatele cercetării trebuie citite astfel: impactul vârstei, nivelului de instrucție, al genului, este de obicei mediat de preferințele privind conținutul de pe net.
Relevanță pentru societatea românească: România are o populație la fel de dependentă de Facebook și a trecut recent prin alegeri marcate de manipulare online. Campaniile anti-dezinformare nu ar trebui să țintească doar „vârstnicii” sau „needucații”. Mai eficient este să intervină în comunitățile online care amplifică falsurile.
Referință APA:�Számely, J., Koltai, J., & Omodei, E. (2026). Socio-demographic and online behavioural drivers of misinformation engagement in Hungary: Evidence from linked survey and social media data. Humanities and Social Sciences Communications. https://doi.org/10.1057/s41599-026-09002-0
#Dezinformare#Facebook#EuropaCentrală#EducațieMedia#Democrație
