Republica Moldova mizează pe sprijinul statelor membre ale Inițiativei Central Europene (ICE) pentru deschiderea ultimelor două clustere de negociere cu Uniunea Europeană și continuarea parcursului său european. Mesajul a fost transmis de vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, la reuniunea anuală a miniștrilor de externe ai ICE, organizată de România în contextul încheierii președinției sale în exercițiu, deținută pe parcursul anului 2026.
La reuniune au participat reprezentanți ai ministerelor de externe din cele 16 state membre ale organizației. Printre oficialii implicați în pregătirea și desfășurarea reuniunii s-au numărat ministrul român de Externe, Dan Neculăescu, omologul său ucrainean, Andrii Sybiha, și secretarul general al ICE, Franco Dal Mas. Participarea Ucrainei a avut o semnificație aparte, întrucât Kievul a preluat de la București președinția organizației pentru anul 2027.
Discuțiile ministeriale au vizat extinderea Uniunii Europene, sprijinirea statelor candidate, consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și dezvoltarea conectivității regionale. Mihai Popșoi a evidențiat contribuția ICE la apropierea Republicii Moldova de standardele europene, prin schimbul de experiență, promovarea bunelor practici și dezvoltarea capacităților instituționale necesare implementării reformelor.
Șeful diplomației moldovenești a prezentat progresele înregistrate în negocierile de aderare și a subliniat că Republica Moldova îndeplinește condițiile pentru deschiderea ultimelor două clustere. În acest context, a solicitat susținerea statelor membre ale UE pentru avansarea procesului, pledând totodată pentru evaluarea candidaților în funcție de propriile merite și rezultate.
Un alt subiect important a fost securitatea regională, în special consecințele războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Popșoi a reafirmat sprijinul Republicii Moldova pentru Ucraina, subliniind că susținerea acesteia și eforturile de reconstrucție reprezintă o investiție în securitatea și stabilitatea întregii regiuni.
Ministrul a atras atenția și asupra amenințărilor cu care se confruntă Republica Moldova, de la încălcările spațiului aerian de către drone până la atacurile cibernetice asupra serviciilor publice digitale. El a pledat pentru intensificarea cooperării regionale în domeniul securității cibernetice și al protejării infrastructurii critice. În acest sens, a salutat includerea în noul Plan de Acțiuni al ICE pentru perioada 2027–2030 a unor priorități privind dezvoltarea infrastructurii digitale și combaterea amenințărilor hibride.
La finalul reuniunii, statele participante au adoptat o Declarație comună și au aprobat noul Plan de Acțiuni pentru perioada 2027–2030, care va orienta activitatea organizației în următorii trei ani. Totodată, România a încheiat mandatul de președinție în exercițiu, responsabilitate preluată de Ucraina pentru anul 2027.
Republica Moldova este membră a Inițiativei Central Europene din 8 noiembrie 1996 și a deținut președinția organizației în 2008 și 2023. În cei 30 de ani de apartenență, ICE a oferit Chișinăului un cadru de cooperare cu statele din Europa Centrală și de Sud-Est, facilitând schimbul de expertiză și susținerea reformelor.
Participarea lui Mihai Popșoi a avut o miză care depășește cooperarea regională obișnuită. Republica Moldova încearcă să transforme sprijinul politic al statelor europene în susținere concretă pentru următoarea etapă a negocierilor de aderare. ICE este un format util în acest sens, deoarece reunește state membre ale UE și țări candidate, oferind un cadru de dialog și coordonare între acestea.
Preluarea președinției de către Ucraina creează și o oportunitate de coordonare mai strânsă între Chișinău și Kiev. Ambele state urmăresc avansarea negocierilor de aderare, se confruntă cu presiuni de securitate generate de agresiunea rusă și au interese comune în dezvoltarea infrastructurii, conectivității și securității energetice.
Noul Plan de Acțiuni 2027–2030 este relevant și prin faptul că include priorități legate de infrastructura digitală și combaterea amenințărilor hibride, domenii în care Republica Moldova are vulnerabilități, dar și experiență care poate fi valorificată în cooperarea regională. Astfel, Chișinăul urmărește să fie nu doar beneficiar al sprijinului european, ci și un participant activ la consolidarea securității și rezilienței regionale.
