Rechemarea ambasadorului Republicii Moldova din Federația Rusă pentru consultări reprezintă o măsură diplomatică standard, aplicată atunci când interesele și securitatea unui stat sunt afectate. Precizarea a fost făcută de viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, după ședința Guvernului, în contextul incidentului produs la Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, unde fragmente ale unei drone-rachetă au căzut pe teritoriul Republicii Moldova în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei.
Șeful diplomației moldovenești a explicat că decizia de a-l convoca la Chișinău pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova este o reacție diplomatică prevăzută de practica internațională și reflectă gravitatea incidentului, care a pus în pericol securitatea cetățenilor și a constituit o încălcare a suveranității Republicii Moldova.
„Rechemarea ambasadorului pentru consultări este o procedură diplomatică utilizată atunci când apar dificultăți serioase în relațiile dintre state. Căderea unei drone încărcate cu explozibil pe teritoriul Republicii Moldova, care pune în pericol viața cetățenilor și afectează interesele noastre naționale, este, fără îndoială, un astfel de caz”, a declarat Mihai Popșoi.
Ministrul a explicat că diplomația dispune de mai multe instrumente de reacție în astfel de situații, iar rechemarea ambasadorului face parte dintr-o succesiune de măsuri care pot fi adoptate în funcție de gravitatea incidentului.
Potrivit acestuia, răspunsul diplomatic poate începe cu comunicări oficiale și note verbale, poate continua cu note de protest și convocarea ambasadorului statului vizat pentru explicații, iar într-o etapă ulterioară poate include rechemarea propriului ambasador pentru consultări.
„Este o practică întâlnită în relațiile internaționale. Recent, aceeași procedură a fost aplicată și de România în circumstanțe similare. Atunci când interesele unui stat sunt afectate, există un set de măsuri diplomatice care pot fi utilizate pentru a transmite un mesaj clar”, a subliniat vicepremierul.
Mihai Popșoi a atras atenția că, pe lângă reacțiile diplomatice, consolidarea capacităților de apărare reprezintă cea mai eficientă modalitate de protejare a cetățenilor în actualul context regional de securitate.
El a precizat că Republica Moldova continuă să investească în dezvoltarea sistemelor de apărare antiaeriană, în mijloace de detectare și combatere a dronelor și rachetelor de croazieră, cu sprijinul partenerilor internaționali.
„Orice stat responsabil trebuie să investească în propria apărare dacă dorește să își protejeze cetățenii. Republica Moldova face acest lucru cu resurse proprii și cu sprijinul consistent al partenerilor europeni și internaționali. Sunt investiții cum nu s-au mai făcut de zeci de ani și ele reprezintă cea mai eficientă garanție pentru siguranța populației”, a afirmat șeful diplomației.
Declarațiile vin după incidentul produs duminică, 9 august, în apropierea localității Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, unde explozia unei drone-rachetă a provocat un incendiu de vegetație. Autoritățile au identificat fragmente ale aparatului de zbor, însă nu au fost înregistrate victime.
În urma incidentului, Ministerul Afacerilor Externe a condamnat ferm încălcarea spațiului suveran al Republicii Moldova și a anunțat rechemarea ambasadorului de la Moscova pentru consultări, calificând căderea dronei drept o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a țării.
Potrivit datelor prezentate de autorități, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Republica Moldova a înregistrat 53 de incidente legate de survolarea neautorizată a spațiului aerian sau căderea de fragmente de drone și rachete pe teritoriul național. Fenomenul s-a amplificat de la an la an, fiind raportate patru incidente în 2022, șase în 2023, 10 în 2024, 17 în 2025, iar în 2026 au fost deja consemnate 16 cazuri, evoluție care reflectă impactul tot mai pronunțat al războiului din Ucraina asupra securității Republicii Moldova.
