A circulat pe rețelele de socializare „harta celor patru părți egale”. Formularea conține o ironie amară. Egalitatea celor patru părți nu este geografică, ci demografică. Europa (incluzînd toată Rusia, cu partea asiatică) și tot continentul american au o populație de două miliarde. India numără două miliarde de locuitori. China și celelalte țări din Extremul Orient adună alte două miliarde de locuitori. În Africa, Asia Mică și Oceania trăiesc încă două miliarde de locuitori. Rezultă că un sfert din globul pămîntesc are trei sferturi din populație, iar celelalte trei sferturi din globul pămîntesc au un sfert din populația totală. Statistica demografică arată că fiecărui copil născut în țările dezvoltate îi corespund nouă copii născuți în țările în curs de dezvoltare, ceea ce înseamnă că, la finele acestui secol, în primele țări va fi o populație de 1,5 miliarde, iar celelalte vor avea o populație de 9 miliarde, adică raportul va fi de 1/7.
Pe de altă parte, se apreciază că va deveni nerelevant criteriul dezvoltării economice, deoarece economiile considerate în curs de dezvoltare au avut și au un ritm de creștere mai mare decît acela al economiilor dezvoltate. Ca urmare, decalajul tehnologic creat între țările occidentale și țările din Asia, Africa și America Latină, începînd cu Revoluția Industrială din secolul al XVIII-lea și pînă în ultimul sfert al secolului XX, s-a redus și se va reduce în continuare, nefiind exclus ca aceste țări să obțină chiar un avans. Uniformizarea tehnologică la nivel global nu a înlăturat însă diferențele dintre culturile din diferite regiuni ale lumii. Dimpotrivă, accesul la tehnologie a permis autoidentificarea culturală mai accentuată a fiecărei regiuni și a marcat mai clar diferențele dintre culturi. Pretenția universalistă a culturii occidentale născută și exacerbată în epoca modernă, însoțită de iluzia extinderii regimului politic al democrației constituționale în întreaga lume, a fost contrazisă din ce în ce mai ferm de regimurile politice autoritare, susținute de infrastructuri culturale străine de ideea de libertate.
