- Evenimentul diplomatic al săptămânii
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost desemnată membră de onoare a Ordinului European de Merit, după ce Biroul Parlamentului European a decis instituirea primei distincții europene de acest fel.
În categoria membrilor de onoare ai Ordinului European de Merit au fost incluși mai mulți lideri și oficiali europeni de prestigiu, printre care: Valdas Adamkus, fost președinte al Lituaniei; Jerzy Buzek, fost prim-ministru al Poloniei și fost președinte al Parlamentului European; Aníbal Cavaco Silva, fost președinte și prim-ministru al Portugaliei; Sauli Niinistö, fost președinte al Finlandei; Pietro Parolin, cardinal și secretar de stat al Sfântului Scaun; Mary Robinson, fostă președintă a Irlandei și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului; Javier Solana; Wolfgang Schüssel; și Jean-Claude Trichet.
2. Integrarea europeană
Comisia de la Veneția a publicat avizul solicitat la 19 iunie 2025 de președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind Legea referitoare la combaterea eficientă a corupției electorale și alte aspecte conexe. Experții europeni au apreciat că modificările legislative adoptate de Parlamentul Republicii Moldova urmăresc obiective legitime, dar au recomandat clarificarea unor prevederi pentru a preveni eventuale abuzuri și pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale.
În aceeași perioadă, au avut loc mai multe întâlniri menite să susțină parcursul european al Republicii Moldova:
- Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a avut la Chișinău o întrevedere cu secretara de stat pentru afaceri europene a Sloveniei, Neva Grašič.
- Ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu, a fost primit la Palatul Elisabeta de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei României, în prezența Principelui Radu.
- Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, unde a avut întrevederi cu oficiali ai Serviciului European de Acțiune Externă, ai Comisiei Europene, ai Consiliului European și ai structurilor responsabile de politica externă și de extindere a Uniunii Europene.
Un alt pas semnificativ în plan politic a fost decizia Guvernului de a iniția procedura de retragere a Republicii Moldova din organele statutare ale Comunității Statelor Independente (CSI), prin denunțarea acordurilor de constituire ale organizației. Autoritățile au argumentat această hotărâre prin faptul că Federația Rusă a încălcat valorile și principiile fundamentale ale Comunității, inclusiv cele privind respectarea integrității teritoriale și inviolabilitatea frontierelor statelor membre.
3. Securitate și geopolitică
În ceea ce privește reintegrarea regiunii transnistrene, viceprim-ministrul Valeriu Chiveri a subliniat că procesul de integrare europeană al Republicii Moldova nu trebuie condiționat de reintegrarea țării, întrucât o asemenea legătură ar putea oferi unor actori externi posibilitatea de a bloca parcursul european al statului.
Totodată, oficialul a declarat că introducerea predării în limba română în toate școlile din regiunea transnistreană reprezintă un obiectiv prioritar pentru Republica Moldova și a apreciat că această măsură ar putea fi realizată relativ ușor, fără costuri semnificative din punct de vedere financiar, metodologic sau didactic.
În același context, Valeriu Chiveri s-a referit și la intenția Uniunii Europene de a solicita Federației Ruse retragerea trupelor din regiunea transnistreană, în cadrul unui eventual acord de pace privind Ucraina.
De asemenea, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles. În cadrul acesteia:
- a participat, în calitate de raportor, la sesiunea „Consolidarea Uniunii Europene prin extindere”, organizată în cadrul Conferinței anuale a ambasadorilor UE, alături de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, și ministrul albanez pentru Europa și Afaceri Externe, Ferit Hoxha;
- a avut întrevederi la Cartierul General al NATO cu secretarul general al Alianței, Mark Rutte;
- a participat la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic în formatul 32 de aliați + Republica Moldova, în cadrul căreia au fost analizate evoluțiile de securitate și perspectivele cooperării bilaterale.
Concluzie
Per ansamblu, evoluțiile din perioada 9–13 martie 2026 reflectă menținerea unui ritm susținut al contactelor diplomatice dintre Republica Moldova și partenerii săi europeni, în special pe teme legate de aderarea la Uniunea Europeană și de stabilitatea geopolitică.
Agenda externă a Republicii Moldova rămâne concentrată pe consolidarea sprijinului politic pentru integrarea europeană, atragerea investițiilor și extinderea cooperării în domeniul securității.
