Republica Moldova a traversat în perioada 19–22 mai 2026 una dintre cele mai intense săptămâni de activitate diplomatică și politică externă din acest an, marcată de turneul european al președintei Maia Sandu, consolidarea sprijinului european pentru aderarea la UE, aprofundarea relațiilor economice cu China și relansarea discuțiilor privind securitatea regională și dosarul transnistrean.

Agenda externă a fost dominată de vizita Maiei Sandu la Strasbourg, unde șefa statului a participat la sesiunea plenară a Parlamentului European și a avut întrevederi cu președinta legislativului european, Roberta Metsola, precum și cu liderii principalelor grupuri politice europene. În cadrul vizitei, Maia Sandu a primit Ordinul European de Merit, distincție acordată pentru contribuția la consolidarea democrației, rezilienței instituționale și promovarea valorilor europene în Republica Moldova. În discursul susținut în Parlamentul European, președinta a dedicat premiul cetățenilor Republicii Moldova, evocând eforturile societății moldovenești de a apăra direcția europeană, de a rezista presiunilor externe și de a continua reformele în pofida războiului din regiune.

La Strasbourg, sprijinul politic european pentru Chișinău a fost reconfirmat public de Roberta Metsola, care a declarat că „este momentul” ca Uniunea Europeană să avanseze negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Oficialul european a apreciat progresele realizate de Chișinău și a avertizat că întârzierea extinderii UE ar putea crea spațiu pentru influențe externe ostile. Totodată, Maia Sandu a reiterat că Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere și a insistat că procesul de aderare trebuie să rămână unul bazat pe merit și rezultate concrete.

Turneul european al șefei statului a continuat în Țările de Jos și la Praga, unde Maia Sandu a participat la GLOBSEC Forum 2026, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate securității europene. În cadrul forumului, președinta a declarat că viitorul european al Republicii Moldova „trebuie decis la Bruxelles, nu la Moscova”, reafirmând că integrarea europeană reprezintă principala garanție pentru securitatea, democrația și stabilitatea țării. Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova are nevoie de sprijinul partenerilor occidentali pentru a face față presiunilor Federației Ruse și amenințărilor hibride din regiune.

În marja forumului de la Praga, Maia Sandu și Roberta Metsola au fost premiate pentru contribuția la promovarea valorilor democratice și consolidarea rezilienței europene. În același context, președinta Parlamentului European a cerut accelerarea aderării Republicii Moldova și Ucrainei la UE, argumentând că extinderea trebuie tratată inclusiv ca un instrument strategic de securitate europeană. Mesaje similare de susținere au venit și din partea președintelui ceh Petr Pavel și a cancelarului german Friedrich Merz, Berlinul propunând formule de apropiere graduală de Uniunea Europeană pentru statele candidate, inclusiv Republica Moldova.

În plan intern și regional, autoritățile moldovenești au continuat să promoveze obiectivul aderării la Uniunea Europeană până în anul 2030. Maia Sandu și Igor Grosu au susținut că Republica Moldova merită deschiderea negocierilor de aderare în luna iunie, invocând progresele realizate în implementarea reformelor și apropierea de standardele europene. Viceprim-ministra Cristina Gherasimov a declarat că Republica Moldova se numără printre cele mai avansate state candidate în ceea ce privește implementarea angajamentelor asumate în relația cu UE.

Tema securității regionale și a conflictului transnistrean a rămas prezentă în discursul oficialilor moldoveni pe parcursul întregii săptămâni. Maia Sandu și Igor Grosu au criticat decretul semnat de Vladimir Putin privind simplificarea acordării cetățeniei ruse locuitorilor din regiunea transnistreană, acuzând Moscova că încearcă să compenseze pierderile de pe frontul din Ucraina și să utilizeze regiunea în scopuri propagandistice și electorale. Autoritățile de la Chișinău au reiterat că prezența militarilor ruși în Transnistria reprezintă o amenințare la adresa securității regionale și au reafirmat angajamentul pentru o soluționare pașnică a conflictului.

Dosarul transnistrean a fost abordat și la nivel internațional de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, care a participat la reuniunea Consiliului Permanent al OSCE. Oficialul moldovean a prezentat prioritățile Chișinăului privind reintegrarea țării, inclusiv inițiativa creării unui Fond de convergență destinat proiectelor sociale și de dezvoltare pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului. În intervenția sa, Chiveri a reafirmat că procesul de reglementare trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

O altă direcție importantă a politicii externe moldovenești în această perioadă a fost consolidarea relațiilor cu Republica Populară Chineză. Vicepremierul și ministrul de externe Mihai Popșoi a efectuat prima vizită oficială în China a unui șef al diplomației moldovenești după anul 2018. La Beijing, oficialul moldovean a avut întrevederi cu ministrul chinez de externe Wang Yi, cu viceministrul comerțului Ling Ji și cu conducerea Comitetului pentru Promovarea Comerțului Internațional al Chinei. Discuțiile s-au concentrat pe extinderea exporturilor moldovenești, în special a vinurilor și produselor agroalimentare, atragerea investițiilor și dezvoltarea cooperării comerciale și logistice dintre cele două state. Autoritățile chineze au anunțat extinderea importurilor de produse moldovenești și și-au exprimat disponibilitatea de a intensifica relațiile economice și investiționale cu Republica Moldova.

În paralel, Guvernul Republicii Moldova a anunțat ajungerea la un acord preliminar cu Fondul Monetar Internațional privind un nou program de cooperare pentru următorii trei ani. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că noul aranjament reprezintă un semnal important de încredere externă și o confirmare a direcției economice asumate de autoritățile de la Chișinău. Programul, de tip Policy Coordination Instrument, este unul non-financiar și urmărește consolidarea stabilității macroeconomice, accelerarea reformelor structurale și creșterea credibilității economice a Republicii Moldova în raport cu partenerii internaționali și investitorii externi.

Pe dimensiunea relației cu România, vizita Principelui Radu la Chișinău a reconfirmat sprijinul politic și instituțional acordat Republicii Moldova. Agenda a inclus discuții privind cooperarea în domeniul educației, cercetării și apărării, întâlniri cu oficiali moldoveni și vizite la Colegiul Militar „Alexandru cel Bun”, Brigada „Ștefan cel Mare” și Combinatul Cricova. În cadrul vizitei au fost anunțate și noi inițiative de susținere a tinerilor din Republica Moldova, inclusiv acordarea unor burse regale pentru studenți ai Universității din Comrat.