Integrarea europeană intră în linie dreaptă, diplomația se intensifică, iar Guvernul își conturează agenda reformelor economice
Prima săptămână completă de activitate a lunii august a fost marcată de o ofensivă diplomatică intensă și de accelerarea pregătirilor pentru următoarea etapă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Autoritățile de la Chișinău și-au fixat obiectivul deschiderii tuturor clusterelor de negociere până la sfârșitul anului, în timp ce premierul Vasile Tofan și ministrul de Externe Mihai Popșoi au desfășurat o amplă agendă de contacte cu partenerii europeni și regionali. În paralel, Guvernul a prezentat direcțiile viitoarei politici fiscale, iar preocupările privind securitatea energetică și hidrologică au rămas în centrul atenției autorităților.
1. Integrarea europeană – prioritatea absolută
Tema dominantă a săptămânii a fost accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că obiectivul autorităților este obținerea unui Raport de Extindere mai favorabil decât cel din 2025 și deschiderea tuturor celor șase clustere de negociere până la sfârșitul anului. În acest scop, Parlamentul va fi convocat în sesiune extraordinară, la sfârșitul lunii august, pentru adoptarea legislației necesare implementării angajamentelor europene.
Mesajul a fost completat de președinta Maia Sandu, care a precizat că toate instituțiile implicate în procesul de aderare au primit obiective clare pentru perioada următoare. Potrivit șefei statului, până la începutul lunii septembrie trebuie realizată majoritatea acțiunilor prevăzute în Planul Național de Aderare, astfel încât raportul Comisiei Europene din această toamnă să permită deschiderea unor noi clustere de negociere. Maia Sandu a respins totodată afirmațiile potrivit cărora Republica Moldova ar fi blocată în procesul de aderare, subliniind că ritmul negocierilor depinde în primul rând de implementarea reformelor.
2. Diplomație activă și consolidarea parteneriatelor
Săptămâna a fost una dintre cele mai intense din punct de vedere diplomatic.
Vizita vicepremierului Mihai Popșoi la Kiev a reprezentat principalul eveniment extern. În cadrul întrevederilor cu ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, și cu președintele Volodimir Zelenski, au fost discutate coordonarea procesului de integrare europeană, securitatea regională, dezvoltarea proiectelor comune de infrastructură și energie, precum și gestionarea situației hidrologice din bazinul Nistrului. Oficialii au reafirmat că securitatea Republicii Moldova și cea a Ucrainei sunt interdependente și că cele două state vor continua să avanseze împreună pe calea aderării la Uniunea Europeană.
În cadrul aceleiași vizite, Mihai Popșoi a participat la reuniunea diplomaților ucraineni și la ceremonia de comemorare a victimelor războiului, reafirmând solidaritatea Republicii Moldova cu Ucraina și susținerea pentru o pace bazată pe dreptate și respectarea dreptului internațional.
Totodată, premierul Vasile Tofan a avut întrevederi cu ministra afacerilor externe a Letoniei, Baiba Braže, cu ambasadoarea Regatului Unit, Fern Horine, precum și convorbiri cu președintele Bulgariei, Rumen Radev. Discuțiile au vizat integrarea europeană, atragerea investițiilor, securitatea energetică, digitalizarea și consolidarea rezilienței Republicii Moldova.
La rândul său, Mihai Popșoi a făcut bilanțul cooperării cu Estonia, salutând deschiderea viitoarei ambasade estoniene la Chișinău și apreciind sprijinul oferit de Tallinn în domeniile digitalizării și reformelor europene.
3. Guvernul își definește agenda economică
Executivul a prezentat primele direcții ale politicii fiscale pentru anul 2027.
Conceptul propus de premierul Vasile Tofan urmărește reducerea poverii fiscale asupra muncii și stimularea investițiilor, prin majorarea scutirii personale și introducerea facilităților pentru profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii. În același timp, Guvernul propune majorarea accizelor pentru produsele considerate nocive, introducerea unor noi taxe pentru comerțul online din afara țării și menținerea facilităților fiscale pentru produsele alimentare de bază și consumul casnic de energie. Pachetul fiscal urmează să fie supus consultărilor publice înainte de transmiterea în Parlament.
În plan extern, ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite, Vlad Kulminski, a anunțat că prioritățile mandatului său vor fi atragerea investițiilor americane, promovarea proiectelor energetice strategice și consolidarea parteneriatului bilateral.
4. Securitate, energie și reziliență
Pe fondul menținerii stării de alertă în sectoarele energetic și hidrologic, autoritățile au continuat să transmită mesaje privind necesitatea consolidării rezilienței statului.
Președinta Maia Sandu a avertizat că seceta și evoluțiile geopolitice continuă să afecteze aprovizionarea cu energie și apă și a îndemnat populația să utilizeze rațional aceste resurse. Totodată, șefa statului a subliniat că Republica Moldova trebuie să-și diversifice sursele energetice și să-și consolideze capacitatea de a face față șocurilor externe.
În același timp, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a reiterat poziția autorităților constituționale potrivit căreia Republica Moldova nu recunoaște privatizările efectuate de administrația de la Tiraspol și a avertizat că aceste tranzacții nu vor produce efecte juridice după reintegrarea țării.
5. Dialog cu diaspora și consolidarea consensului intern
Finalul săptămânii a fost marcat de deschiderea Forumului Diasporei 2026.
Președinta Maia Sandu a încurajat moldovenii stabiliți peste hotare să contribuie la promovarea imaginii Republicii Moldova și a parcursului european, invitându-i totodată să ia în considerare revenirea acasă și implicarea în dezvoltarea țării.
Mesaje similare au fost transmise de Igor Grosu și Mihai Popșoi, care au descris diaspora drept un veritabil ambasador al Republicii Moldova și un partener important în promovarea intereselor țării peste hotare și în consolidarea relațiilor cu statele membre ale Uniunii Europene.
În plan intern, Maia Sandu și-a exprimat sprijinul pentru Guvernul condus de Vasile Tofan, apreciind că Executivul are nevoie de stabilitate pentru implementarea reformelor și gestionarea provocărilor actuale, iar Igor Grosu a evidențiat experiența profesională a premierului și orientarea noului Guvern către investiții și dezvoltare economică.
Concluzie
Săptămâna 3–7 august 2026 a confirmat că agenda Republicii Moldova este dominată de două direcții majore: accelerarea integrării europene și consolidarea rezilienței statului într-un context regional complicat. Diplomația moldovenească și-a intensificat contactele cu partenerii europeni și cu Ucraina, Guvernul și-a prezentat primele reforme economice, iar autoritățile și-au concentrat eforturile asupra îndeplinirii condițiilor necesare pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Uniunea Europeană. În paralel, mesajele adresate diasporei și accentul pus pe stabilitatea guvernării au arătat preocuparea autorităților pentru consolidarea sprijinului intern și extern în vederea continuării parcursului european al Republicii Moldova.
