O întâlnire care a avut loc astăzi la Palatul Cotroceni nu trebuie să treacă neobservată. Președintele Nicușor Dan l-a primit pentru o întâlnire pe Enrico Letta, fost premier al Italiei și autor al raportului „Much More than a Market”, dedicat viitorului pieței unice a Uniunii Europene. Alături de Mario Draghi, Letta este unul din strategii trecuți prin leadership politic și instituțional care văd unde UE funcționează șubred și unde are potențial. Atât Draghi, cât și Letta vor fi invitați anul viitor la un summit extraordinar al liderilor europeni consacrat competitivității europene.

Este o temă pe care președintele nu o ocolește, ci o exersează din plin. Și nici nu are voie să o facă.

În aceeași zi cu întâlnirea dintre președintele Dan și Letta, cancelarul german Friedrich Merz a susținut două discursuri, la Berlin și la Frankfurt, privind o Europă mai suverană și cu mai puțină birocrație.

Recent, autorii celor două rapoarte-fanion privind viitorul integrării europene au transmis mai multe apeluri la acțiune, cu Letta cerând integrarea energiei, finanțelor și telecom în piața UE pentru a nu ajunge “o colonie a SUA sau a Chinei” și cu Draghi propunând o “doctrină a federalismului pragmatic” pentru a salva proiectul european, cu “coaliții ale celor dispuși să acționeze”.

Dacă în 1993, când s-a creat piața unică europeană, România băltea în primii ani post-comuniști grei, acum este la masa deciziei privind integrarea deplină a pieței unice.

Și dacă direcția conversației europene se îndreaptă către un federalism pragmatic al coalițiilor de voință, România, o țară care vede integrarea europeană și alianța transatlantică precum două fețe ale aceleiași monede, unde își dorește să fie? Alături de nucleul care merge înainte sau parte a unui sistem de frânare? Iată o cheie care poate fi interpretată, dincolo de Strategia Națională de Apărare, de partitura conceptului strategic al independenței solidare.