Aflăm astăzi despre potențiale descălecate politice la nivel înalt ale SUA, Franței și Turciei în România în acest an. Trump (înlocuit de Rubio), Macron și Erdogan, pe scurt.
Un lucru este cert: Bucureștiul va fi, în luna mai, o capitală politico-diplomatică europeană și euro-atlantică importantă, când va găzdui summitul formatului B9.
Cu ambiții mari, căci pe lângă liderii țărilor de pe flancul estic sunt așteptați Volodimir Zelenski, secretarul general al NATO și liderii țărilor scandinave.
1. Eterna dorință ca un președinte american să ne viziteze. Știrea că Donald Trump a răspuns la invitația președintelui Nicușor Dan de a participa la summitul B9 a fost prezentată și ca refuz, dar și cu perspectiva prezenței secretarului de stat Marco Rubio. Cel puțin două nuanțe:
– întrucât România și Polonia sunt co-lideri ai formatului București 9, invitația către orice lider este una relativ comună (de aceea Trump a răspuns și României și Poloniei în scrisoarea sa);
– președintele american nu putea veni la summitul B9 din data de 13 mai având în vedere că în perioada 14-15 mai efectuează mult așteptata vizită de stat în China, în curtea principalului rival strategic;
Este greu de crezut că actualul președinte american ar fi fost bine primit în societate. O potențială prezență a șefului diplomației americane Marco Rubio ar fi însă un câștig. Pentru România, pentru relația bilaterală și pentru alianța transatlantică (cu flancul estic având nevoie de reasigurări că nu este relativizat angajamentul apărării colective în fața Rusiei).
2. Vizita lui Emmanuel Macron, în marja summitului B9, se poate consuma în intervalul care mai contează. De ce? Începând cu luna mai, actualul președinte francez mai are exact un an până când trebuie să predea cheile Palatului Elysee, cu Europa în fibrilații despre cine i-ar putea succeda.
Franța, țara care conduce grupul de luptă al NATO din România ce poate fi ridicat inclusiv la nivel de brigadă, a invitat România la discuțiile privind „umbrela nucleară”, pe fondul faptului că Emmanuel Macron a anunțat o revizuire a doctrinei nucleare franceze, care include un program de descurajare nucleară avansată la nivel european.
De cealaltă parte, președintele Nicușor Dan a spus în dese rânduri că parteneriatul strategic dintre România și Franța se află într-o continuă evoluție.
De la momentul venirii lui Macron la putere (2017), Franța a semnat tratate bilaterale de cooperare cu cele mai mari țări din UE (Germania/ Aachen – 2019, Italia/ Quirinale – 2021, Spania/ Barcelona – 2023, Polonia/ Nancy – 2025). Să fie România la rând?
3. Nu în ultimul rând… la vizita președintelui Turciei în România se lucrează încă de anul trecut, când cei doi lideri s-au întâlnit la summitul NATO de la Haga (care va fi urmat de summitul de la Ankara din acest an). Ankara și Bucureștiul marchează anul acesta 15 ani de Parteneriat Strategic, iar fără Turcia nu poate fi asigurată o securitate la Marea Neagră. Domenii precum industria de apărare, securitatea maritimă la Marea Neagră, reconstrucția Ucrainei sau cooperarea energetică își așteaptă potențialul fructificat printr-un impuls politic.
