Parlamentul Republicii Moldova a aprobat denunțarea Acordului privind crearea Fondului interstatal de colaborare umanitară al statelor membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), continuând astfel procesul de distanțare de mecanismele de cooperare ale spațiului postsovietic și de apropiere de standardele Uniunii Europene.
Inițiativa a fost propusă de Ministerul Culturii, care a argumentat că participarea Republicii Moldova la acest mecanism nu a generat beneficii concrete și că acordul nu și-a demonstrat eficiența de-a lungul anilor.
Raportul asupra proiectului de lege a fost prezentat în plen de președintele Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană, Adrian Băluțel, care a precizat că documentul a fost aprobat anterior în prima lectură și nu a generat obiecții suplimentare în cadrul dezbaterilor parlamentare.
Acordul denunțat fusese semnat în anul 2006 și prevedea crearea unui fond destinat finanțării proiectelor comune în domenii precum cultura, educația, cercetarea, sportul, turismul, mass-media și politicile pentru tineret.
Cu toate acestea, autoritățile moldovene susțin că Republica Moldova nu a participat activ la mecanismul financiar instituit prin acest acord și nu a efectuat plăți în cadrul fondului de la ratificarea documentului.
Decizia de retragere reflectă schimbarea direcției strategice a Republicii Moldova, care își concentrează în prezent cooperarea externă pe programele și instrumentele oferite de Uniunea Europeană.
Autoritățile de la Chișinău au menționat că programe europene precum Orizont Europa și Europa Creativă oferă oportunități mult mai ample pentru dezvoltarea proiectelor în domeniile culturii, educației, cercetării și tineretului.
Denunțarea acordului se înscrie într-un proces mai amplu de reevaluare a tratatelor și angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul CSI, proces început după declanșarea războiului din Ucraina și accelerat odată cu avansarea parcursului european al țării.
Din perspectivă politică, decizia are și o semnificație simbolică importantă. Ea indică intenția Chișinăului de a reduce dependența de structurile de cooperare asociate fostului spațiu sovietic și de a integra tot mai mult instituțiile și politicile naționale în arhitectura europeană.
În ultimii ani, autoritățile moldovene au argumentat în repetate rânduri că multe dintre mecanismele CSI au devenit fie nefuncționale, fie incompatibile cu obiectivele strategice ale Republicii Moldova, în special cu procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Prin această decizie, Chișinăul transmite un nou semnal privind orientarea sa geopolitică și prioritățile de dezvoltare pe termen lung, mizând tot mai mult pe cooperarea cu instituțiile europene și pe integrarea în spațiul comunitar.
