OCDE a lansat recent o publicație aniversară dedicată Forumului Global pentru Productivitate (GFP), care împlinește un deceniu de activitate. Creat în 2015, GFP a devenit o platformă internațională de cercetare și dialog pe tema productivității, oferind guvernelor date, analize și bune practici pentru a răspunde încetinirii creșterii economice la nivel global.

Volumul trece în revistă principalele contribuții ale GFP la dezbaterea globală privind productivitatea și evidențiază cinci direcții majore de cercetare: firmele de avangardă și dinamismul mediului de afaceri, lanțurile valorice globale, capitalul uman și competențele, schimbările tehnologice (inclusiv telemunca) și instituțiile pro-productivitate. Concluziile acestor studii au fost integrate în rapoarte și sondaje economice ale OCDE și au influențat dezbaterile de politici publice din numeroase țări.

Publicația nu se limitează la bilanț, ci propune și o agendă pentru viitor. Printre priorități se numără analiza impactului inteligenței artificiale asupra productivității, efectele îmbătrânirii populației, legătura dintre decarbonizare și performanța economică, precum și reziliența lanțurilor de aprovizionare.

OCDE subliniază că productivitatea rămâne un pilon central al rezilienței economice și al creșterii pe termen lung, iar GFP își va continua rolul de hub internațional pentru cercetare și politici bazate pe dovezi.

Publicăm mai jos sumarul executiv al volumului:

„Încetinirea generalizată a creșterii productivității de la începutul secolului XXI reprezintă una dintre cele mai presante provocări pentru factorii de decizie economică de astăzi, afectând capacitatea națiunilor de a îmbunătăți nivelul de trai și de a menține un avantaj competitiv. Pe măsură ce Forumul Global al OCDE pentru Productivitate (GFP) marchează 10 ani de existență, această carte reflectă asupra realizărilor Forumului și conturează prioritățile cheie pentru anii următori. De la înființarea sa în 2015, GFP s-a afirmat ca o platformă de colaborare internațională pe tema productivității, ajutând guvernele să înțeleagă și să abordeze încetinirea persistentă a creșterii productivității observată în multe economii din întreaga lume. Prin combinația sa unică de cercetare empirică, reuniuni cu părțile interesate și dialog de politici, GFP a consolidat atât baza de dovezi, cât și fundamentele instituționale pentru reforme menite să stimuleze productivitatea.

Contribuții trecute cheie
Cercetările GFP de-a lungul anilor au adus contribuții importante la avansarea cunoașterii în mai multe domenii de analiză a productivității, dintre care se evidențiază cinci teme: rolul firmelor de avangardă, difuzarea inovației și dinamismul mediului de afaceri; efectul lanțurilor valorice globale asupra productivității firmelor; dimensiunea umană a productivității; factorii determinanți ai adoptării tehnologiilor, inclusiv telemunca; și rolul instituțiilor pro-productivitate. Aceste cinci domenii de cercetare formează un cadru coerent pentru înțelegerea creșterii productivității și a consecințelor sale sociale.

Prin aceste arii tematice interconectate și alte contribuții, GFP a extins instrumentele metodologice și infrastructura de date disponibile pentru analiza productivității. Promovând utilizarea microdatelor la nivel de firmă, GFP a permis o înțelegere mai detaliată și mai nuanțată a dinamicii distribuționale a productivității și a evidențiat heterogenități ascunse în statisticile macro. Forumul a fost, de asemenea, pionier în utilizarea seturilor de date care leagă angajatorii de angajați, permițând cercetătorilor să examineze împreună productivitatea firmelor, caracteristicile lucrătorilor, competențele, mobilitatea forței de muncă și practicile manageriale. În paralel, GFP a generat date noi prin sondaje țintite (de exemplu, privind telemunca și lipsa forței de muncă), umplând goluri critice și alimentând dezbateri de politici la timp.

Lucrările desfășurate sub egida GFP au avut o influență largă, contribuind la analizele OCDE și la nivel național. Concluziile au modelat recenzii de productivitate la nivel de țară, sondaje economice ale OCDE și inițiative de consolidare a capacităților, sprijinind politici bazate pe dovezi. Cercetările GFP au fost incluse în publicații de referință ale OCDE și în dialoguri de politici la nivel înalt, informând reforme naționale. De exemplu, studiile despre competențe pentru productivitate au fost folosite în OECD Economic Surveys (Franța 2021; Noua Zeelandă 2021), Innovation Reviews (Germania 2022), Industrial Strategy Review (Slovenia, 2025), sau în Going for Growth (2023).

Constatări cheie din cele cinci direcții de lucru:

• Firme de avangardă și dinamismul afacerilor: diferențele de productivitate dintre firmele de top și cele rămase în urmă s-au accentuat, deși firmele lider au continuat să crească. Acest lucru a alimentat dezbateri despre concentrare industrială și scăderea dinamismului economic.
• Adoptarea telemuncii: pandemia a scos în evidență rolul telemuncii. Un sondaj internațional a arătat că beneficiile maxime de productivitate apar doar prin schimbări manageriale semnificative și investiții complementare.
• Internaționalizarea firmelor și lanțurile valorice globale (GVC): cercetările au arătat schimbări structurale majore între 1995–2011, cu economiile emergente, mai ales din Europa de Est, devenind noduri centrale. Acest lucru a adus beneficii în special firmelor mici și celor non-frontieră.
• Dimensiunea umană a productivității: firmele de top au aproape dublul părții de angajați înalt calificați față de firmele slab productive. Creșterea diversității și a reprezentării femeilor în management sporește semnificativ productivitatea.
• Lipsa forței de muncă: un sondaj GFP a arătat că deficitul de muncitori este o problemă globală, mai accentuată la firmele tinere, mai puțin productive sau cu joburi de calitate scăzută. Îmbătrânirea populației, digitalizarea, decarbonizarea și ascensiunea inteligenței artificiale sunt factori structurali ai acestei presiuni.
• Instituții pro-productivitate: analiza GFP a arătat că instituțiile independente, bine resurse și conectate la procesul de decizie pot îmbunătăți calitatea politicilor și a dezbaterii publice.

Perspective de viitor
GFP își propune o agendă de cercetare ambițioasă, axată pe:

• Inteligența artificială și difuzarea tehnologiilor.
• Schimbări demografice și îmbătrânirea populației.
• Decarbonizare și adaptare la schimbările climatice.
• Lanțuri valorice globale și reziliență.
• Provocări de măsurare și acces la microdate.

De asemenea, Forumul va continua să sprijine instituțiile naționale de productivitate prin bune practici, instrumente pentru evaluarea politicilor și promovarea independenței analitice.

Concluzie: Productivitatea rămâne un pilon central al rezilienței economice și al creșterii pe termen lung. Misiunea GFP – de a sprijini țările în conceperea și implementarea de reforme care aduc câștiguri sustenabile de productivitate și standarde de viață mai ridicate – este la fel de relevantă acum ca acum un deceniu”.

Raportul integral poate fi accesat aici: https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2025/09/the-global-forum-on-productivity-at-10_64875bee/ca7295d9-en.pdf