În ajunul Zilei Independenței, Parlamentul Republicii Moldova s-a reunit într-o ședință solemnă organizată în sala istorică în care, la 27 august 1991, a fost adoptată Declarația de Independență. La eveniment au participat președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, semnatari ai Declarației de Independență și membri ai primului Parlament, precum și deputați și membri ai Guvernelor actuale și precedente.
Deputații Partidului Socialiștilor au boicotat ședința solemnă.
În discursul său, președinta Maia Sandu a subliniat că independența Republicii Moldova nu reprezintă doar un moment istoric, ci o responsabilitate care trebuie apărată în fiecare zi. Șefa statului a pledat pentru unitate, cunoașterea trecutului și implicarea comună în consolidarea statului, evidențiind totodată integrarea europeană drept o garanție pentru securitatea și viitorul Republicii Moldova.
„În aceste zile, sărbătorim curajul deputaților din Parlamentul Independenței, care au votat pentru Declarația de Independență, precum și pentru numeroase legi și acte importante care au permis crearea și funcționarea statului Republica Moldova. În aceste zile, ne exprimăm profunda recunoștință față de oamenii care, cu arma în mână, au apărat independența Republicii Moldova în războiul de pe Nistru”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a subliniat că Republica Moldova trebuie să-și consolideze securitatea și să-și asigure un viitor stabil prin apropierea de Uniunea Europeană, afirmând că țara trebuie „pusă la adăpost în Uniunea Europeană”.
La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a evocat contribuția celor 277 de deputați care au votat Declarația de Independență în 1991. Potrivit lui, într-o perioadă marcată de incertitudine, aceștia au ales libertatea și democrația și pot fi considerați „părinții fondatori” ai Republicii Moldova independente.
Igor Grosu a accentuat și responsabilitatea actualei clase politice de a respecta voința cetățenilor, considerând că aceasta reprezintă una dintre principalele valori câștigate odată cu independența.
„Rolul nostru, ca politicieni, în acești 35 de ani nu s-a schimbat. A fost și a rămas același: să ascultăm și să respectăm întocmai dorința poporului. Asta înseamnă democrație și este una dintre cele mai mari izbânzi pe care le-am obținut odată cu independența”, a afirmat președintele Parlamentului.
Un discurs cu o puternică încărcătură istorică a avut și Alexandru Arsene, deputat în primul Parlament și unul dintre semnatarii Declarației de Independență. Acesta a susținut că proclamarea independenței Republicii Moldova trebuie privită nu doar ca desprinderea de Uniunea Sovietică, ci și prin prisma revenirii la realitățile istorice anterioare ocupației sovietice din 28 iunie 1940.
Arsene a făcut referire la formularea din finalul Declarației de Independență privind „revenirea în spațiul istoric și etnic al devenirii noastre naționale”, pe care a interpretat-o drept un element esențial al documentului fondator.
„Finalizează declarația cu: «revenirea în spațiul istoric și etnic al devenirii noastre naționale», adică, în calitate de stat independent, revenim la situația de până la 28 iunie 1940. Asta este logica și esența lucrurilor naturale și nu derivă din prejudecăți”, a declarat Alexandru Arsene.
Republica Moldova și-a proclamat independența în contextul destrămării Uniunii Sovietice. La 27 august 1991, Parlamentul a adoptat Declarația de Independență, prin care Republica Moldova și-a afirmat suveranitatea și independența. România a fost primul stat care a recunoscut oficial independența Republicii Moldova, chiar în aceeași zi.
