Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a salutat decizia Norvegiei de a transforma reprezentanța diplomatică de la Chișinău într-o ambasadă cu drepturi depline, considerând-o un semn al aprofundării relațiilor bilaterale. Subiectul a fost abordat în cadrul întrevederii cu președintele Parlamentului norvegian (Storting), Masud Gharahkhani, desfășurată în marja Conferinței Europene a Președinților de Parlament, organizate în Italia în perioada 15–16 octombrie 2026.
Discuțiile au vizat reformele promovate de Republica Moldova, cooperarea parlamentară și continuarea sprijinului norvegian pentru consolidarea instituțiilor și securității țării. Potrivit lui Igor Grosu, în ultimii patru ani, Norvegia a oferit Republicii Moldova asistență în valoare de aproximativ 190 de milioane de euro, destinată în special securității energetice, consolidării instituțiilor statului și sporirii rezilienței în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Speakerul a subliniat că acest sprijin a contribuit atât la depășirea crizelor, cât și la continuarea reformelor necesare integrării europene.
Un subiect important al întrevederii a fost posibilitatea menținerii asistenței și în 2027, în condițiile creșterii prețurilor la energie și ale presiunilor asupra bugetelor gospodăriilor. Igor Grosu a evidențiat necesitatea protejării familiilor vulnerabile, astfel încât acestea să poată face față costurilor încălzirii locuințelor și altor cheltuieli energetice.
Transformarea reprezentanței norvegiene în ambasadă cu drepturi depline are și o semnificație diplomatică: indică intenția Oslo de a dezvolta o relație mai apropiată cu Republica Moldova și de a menține o implicare directă în evoluțiile politice, economice și de securitate ale țării.
Se profilează un sprijin european și internațional tot mai diversificat
Susținerea Norvegiei se înscrie într-un context mai larg de consolidare a sprijinului internațional pentru Republica Moldova. România, Franța, Germania, Polonia, statele baltice, țările nordice, precum și alți parteneri europeni și transatlantici contribuie, prin forme diferite de cooperare, la securitatea energetică, dezvoltarea instituțională, combaterea amenințărilor hibride și susținerea reformelor asociate aderării la Uniunea Europeană. Sprijinul instituțiilor UE și al statelor membre este completat de cooperarea cu parteneri din afara Uniunii, între care Norvegia, Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Japonia.
Această diversitate de parteneri arată că parcursul european al Republicii Moldova nu se bazează pe relația cu un singur stat, ci pe o rețea extinsă de cooperare bilaterală și multilaterală. În același timp, trebuie făcută distincția între sprijinul pentru reforme și securitate, pe de o parte, și susținerea politică explicită a aderării, pe de altă parte: contribuțiile fiecărui partener au obiective și forme diferite.
Pentru Chișinău, extinderea prezenței diplomatice a partenerilor, continuarea asistenței financiare și aprofundarea cooperării politice creează condiții mai favorabile pentru consolidarea rezilienței interne și avansarea negocierilor de aderare la UE. Rezultatele vor depinde însă și de capacitatea autorităților moldovene de a implementa reformele, de a utiliza eficient resursele primite și de a demonstra progrese concrete în domeniul statului de drept și al funcționării instituțiilor democratice.
