Cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum reunește la Chișinău peste 700 de participanți și aproximativ 90 de experți din 20 de țări, pentru discuții privind securitatea Republicii Moldova, a Europei și a regiunii Mării Negre. Desfășurat sub genericul „Consolidarea rezilienței democratice și a securității prin viziune strategică și cooperare multilaterală”, forumul are loc într-un context regional marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de intensificarea amenințărilor convenționale și hibride.
În intervenția sa, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că Republica Moldova trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare tocmai pentru a-și putea proteja neutralitatea, suveranitatea și parcursul european. Mesajul este relevant deoarece reflectă o schimbare de abordare în politica de securitate a Chișinăului: apărarea nu mai este tratată ca un domeniu secundar, ci ca o condiție pentru protejarea independenței și a opțiunilor strategice ale statului.
Un exemplu al acestei transformări îl reprezintă modernizarea supravegherii spațiului aerian. În 2023, Moldova a primit, cu sprijin european, primul radar modern, iar în acest an este prevăzută adăugarea unui al doilea sistem. Evoluția este importantă în condițiile în care încălcările spațiului aerian și riscurile generate de dronele utilizate în războiul din Ucraina au demonstrat vulnerabilitatea Republicii Moldova în acest domeniu.
Grosu a insistat însă asupra faptului că securitatea națională nu poate fi redusă la capacitatea militară. Atacurile cibernetice, ingerințele externe, finanțarea ilegală a formațiunilor politice, presiunile energetice și manipularea tensiunilor sociale fac parte dintr-un spectru mai larg de amenințări hibride. În aceste condiții, reziliența trebuie să includă instituțiile statului, infrastructura critică, sistemul energetic, securitatea informațională și capacitatea societății de a rezista manipulării.
Un element important al mesajului lui Igor Grosu este legătura dintre apărare și neutralitate. În viziunea autorităților, neutralitatea nu presupune lipsa capacităților de apărare, ci dimpotrivă, necesitatea ca statul să dispună de mijloace suficiente pentru a-și proteja teritoriul și suveranitatea. Această abordare capătă o relevanță suplimentară în contextul în care Republica Moldova își păstrează statutul constituțional de neutralitate, dar își dezvoltă simultan cooperarea de securitate cu UE, Franța, România, Marea Britanie, Germania, SUA și alți parteneri.
Importanța forumului depășește dimensiunea unei conferințe internaționale. Reunirea la Chișinău a unui număr atât de mare de experți și reprezentanți internaționali oferă Republicii Moldova o platformă pentru a-și prezenta vulnerabilitățile, prioritățile și necesitățile de securitate și, în același timp, pentru a consolida rețeaua de parteneriate externe. Este și un semnal că securitatea Republicii Moldova este privită tot mai mult în legătură directă cu securitatea Europei și a regiunii Mării Negre.
În același timp, afirmația că Moldova de astăzi este diferită de cea din februarie 2022 indică o evoluție de la conștientizarea vulnerabilităților la construirea efectivă a unor capacități de răspuns. Radarul, echipamentele moderne, instruirea personalului și cooperarea cu partenerii externi reprezintă pași concreți, dar autoritățile recunosc că aceste capacități sunt încă insuficiente.
Prin urmare, mesajul central al ediției din 2026 a Moldova Security Forum este că reziliența Republicii Moldova trebuie construită pe mai multe niveluri – militar, instituțional, energetic, cibernetic și societal. Pentru Chișinău, consolidarea securității devine astfel o componentă indispensabilă atât a protejării suveranității și neutralității, cât și a capacității de a continua fără presiuni externe parcursul european ales de cetățeni.
