Republica Moldova se confruntă cu provocări majore atât în procesul de aderare la Uniunea Europeană, cât și în eventualitatea unei reunificări cu România, iar unul dintre principalele impedimente rămâne prezența trupelor ruse pe teritoriul țării. Aceasta este opinia fostului ministru al Apărării, Anatol Șalaru, exprimată în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8, unde au fost abordate cele două opțiuni strategice.
Potrivit lui Șalaru, niciuna dintre aceste direcții nu reprezintă o soluție rapidă, ambele fiind marcate de dificultăți: el a explicat că „nu se știe care cale e mai scurtă”, deoarece există probleme în ambele scenarii, inclusiv opoziția unor lideri europeni, precum Viktor Orbán sau Robert Fico, care ar putea bloca procesul de aderare la UE.
În același timp, fostul ministru a subliniat că și unirea cu România se lovește de obstacole interne, în special de lipsa unui sprijin majoritar clar în societate. El a menționat că „încă nu avem masa critică necesară pentru un referendum constituțional”, deși procesul de apropiere dintre cele două state continuă prin interconectări economice și energetice.
Un element comun care afectează ambele opțiuni este, în opinia sa, prezența militară rusă: Șalaru a punctat că existența unei „armate ruse de ocupație” pe teritoriul Republicii Moldova face dificilă atât aderarea la UE, cât și o eventuală unire, deoarece nici Uniunea Europeană, nici România nu ar accepta o astfel de situație.
La rândul său, președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, consideră că principalele probleme sunt de natură internă. El a afirmat că, la peste trei decenii de independență, Republica Moldova nu are încă o identitate națională clar definită și nici soluții pentru problema transnistreană, subliniind că „nu avem ce căuta în Uniunea Europeană fără a ne rezolva propriile probleme”. În opinia sa, o parte semnificativă a acestor dificultăți ar putea fi depășite prin reunificarea cu România.
Galbur a criticat și nivelul redus de promovare a ideii unioniste, susținând că există potențial pentru o susținere mai largă în societate, dar că „cu populația nu se lucrează” suficient. El consideră că, prin campanii de informare similare celor dedicate integrării europene, sprijinul pentru unire ar putea crește considerabil.
Deputatul PAS, Lilian Carp, a abordat subiectul din perspectiva responsabilității civice, subliniind că promovarea unirii nu trebuie să fie limitată la discurs politic, ci să implice fiecare cetățean. În opinia sa, „promovarea trebuie să o facă fiecare care simte românește”, iar implicarea activă ar putea duce la formarea unei majorități clare în favoarea acestui obiectiv.
Totodată, Carp a accentuat ideea unității naționale dincolo de apartenența politică, afirmând că „suntem un singur popor și trebuie să ne întoarcem acasă înainte de a face politică”, menționând că, de-a lungul timpului, au existat și campanii active de promovare a unirii.
Dezbaterea evidențiază astfel complexitatea alegerii strategice pentru Republica Moldova, unde atât integrarea europeană, cât și opțiunea unirii sunt influențate de factori geopolitici, dar și de provocări interne încă nerezolvate.
