Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, respinge afirmațiile ambasadorului agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, potrivit căruia statele occidentale ar înarma Republica Moldova și ar pregăti-o pentru o eventuală confruntare cu Rusia.
Ozerov a declarat pentru presa rusă că Republica Moldova ar urma un curs de „militarizare accelerată”, despre care susține că ar fi promovat în interesul statelor occidentale și după un model similar celui aplicat Ucrainei. Diplomatul rus a sugerat astfel că dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova ar avea o componentă ofensivă și ar putea transforma țara într-un participant la o eventuală confruntare cu Federația Rusă.
Mihai Popșoi a respins această interpretare și a subliniat că investițiile Republicii Moldova în domeniul apărării au un caracter exclusiv defensiv și sunt legate de necesitatea protejării teritoriului și a suveranității statului.
„Țara noastră este un stat pașnic care ține foarte mult la suveranitatea sa și la integritatea teritorială. Faptul că Republica Moldova este un stat neutru nu înseamnă că nu trebuie să investim în apărare”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Popșoi, neutralitatea nu exclude existența unei capacități naționale de apărare. Republica Moldova nu este membră a unei alianțe militare care să-i ofere garanții colective de securitate și, în consecință, trebuie să-și dezvolte propriile capacități pentru a putea reacționa în cazul unor amenințări la adresa securității sale.
„Aceste investiții sunt pur defensive și strict pentru ca țara să-și poată apăra suveranitatea și integritatea teritorială. Diplomatul respectiv probabil judecă din perspectiva propriei țări. Republica Moldova este un stat pașnic, iar orice insinuări de altă natură nu-și au locul, fiind regretabile și condamnabile”, a afirmat Popșoi.
Declarația ministrului vine într-un context în care securitatea Republicii Moldova este influențată direct de războiul din Ucraina și de prezența militară rusă în regiunea transnistreană. Pentru Chișinău, modernizarea armatei reprezintă în primul rând o măsură de consolidare a capacității de descurajare și apărare, nu o pregătire pentru participarea la un conflict.
Investițiile în apărare pot include modernizarea echipamentelor, dezvoltarea capacităților de supraveghere și comunicații, protecția spațiului aerian, instruirea militarilor și consolidarea capacității de reacție în cazul unor situații de criză. Cooperarea cu statele occidentale în aceste domenii nu presupune automat renunțarea la neutralitate și nici transformarea Republicii Moldova într-un stat parte la un conflict.
În cazul Republicii Moldova, această discuție are și o dimensiune legată de reintegrarea teritorială. Capacitatea statului de a-și proteja frontierele și instituțiile este una dintre componentele suveranității, iar Chișinăul susține simultan soluționarea pașnică a conflictului transnistrean și consolidarea capacităților sale de securitate.
Prin urmare, disputa dintre cei doi oficiali reflectă două interpretări diferite ale politicii de apărare a Republicii Moldova: Moscova prezintă apropierea militară de statele occidentale drept o posibilă pregătire pentru confruntare, în timp ce Chișinăul argumentează că tocmai statutul de neutralitate și lipsa unor garanții militare colective fac necesară dezvoltarea unei capacități proprii de apărare.
