Consiliul Național de Securitate, prezidat de Maia Sandu, a analizat riscurile de pe piețele energetice internaționale, vulnerabilitățile regionale și nivelul de pregătire al Republicii Moldova pentru sezonul rece 2026–2027. Decizia principală este instituirea stării de urgență în domeniul energetic și hidrologic, pentru a permite autorităților să intervină rapid în cazul unor perturbări majore.
Măsura este determinată de creșterea prețurilor la energie și carburanți, riscurile privind aprovizionarea și situația hidrologică dificilă. Prețul gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, iar debitul de intrare în lacul de acumulare Novodnistrovsk a scăzut la aproximativ 23 m³/s, față de 100–120 m³/s în mod obișnuit pentru această perioadă.
Principalele măsuri
- Activarea mecanismului de coordonare pentru sezonul rece și pregătirea unor planuri pentru diferite scenarii de criză.
- Menținerea și extinderea rutelor alternative de import al electricității, inclusiv utilizarea de urgență a interconexiunilor cu România și maximizarea capacității comerciale la frontiera moldo-română.
- Constituirea rezervelor de gaze naturale și produse petroliere, precum și a stocurilor de echipamente și piese de schimb pentru intervenții rapide.
- Menținerea compensațiilor pentru populație pe întreaga perioadă rece, ajustate în funcție de tarife și gradul de vulnerabilitate al gospodăriilor.
- Consolidarea protecției infrastructurii energetice critice, inclusiv remedierea vulnerabilităților cibernetice și actualizarea planurilor de continuitate în cazul unor avarii.
- Protejarea infrastructurii împotriva dronelor, în condițiile creșterii încălcărilor spațiului aerian: 39 de incidente în 2026, față de 17 în 2025.
- Asigurarea unor surse autonome de energie și rezerve de combustibil pentru infrastructura critică de apă și canalizare.
- Elaborarea, până la 1 noiembrie, a unui ghid pentru populație privind reducerea consumului și comportamentul în cazul întreruperilor de energie.
- Dezvoltarea unor mecanisme de alertare rapidă a populației până la finalizarea sistemului MD-Alert.
Măsurile indică faptul că autoritățile tratează sezonul rece nu doar ca pe o problemă de aprovizionare cu energie, ci ca pe o problemă de securitate națională, în care se intersectează riscurile energetice, hidrologice, militare și cibernetice.
Un element strategic îl constituie interconectarea cu România, care devine una dintre principalele garanții pentru continuitatea aprovizionării cu electricitate în cazul unor perturbări. În paralel, constituirea rezervelor de gaze și produse petroliere urmărește reducerea expunerii la eventuale șocuri externe.
Situația Nistrului adaugă o vulnerabilitate suplimentară, deoarece scăderea dramatică a debitului poate afecta atât producția energetică, cât și alimentarea cu apă. În acest context, măsurile hidrologice și cele energetice sunt tratate împreună.
De asemenea, creșterea numărului de incidente cu drone și necesitatea protejării infrastructurii energetice arată că securitatea energetică este tot mai strâns legată de securitatea fizică a infrastructurii. Finanțarea europeană de 120 milioane de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană de rază medie se înscrie în aceeași logică de consolidare a rezilienței.
În esență, Chișinăul încearcă să intre în sezonul rece cu trei niveluri de protecție: surse alternative de aprovizionare, rezerve pentru situații de criză și mecanisme de protecție a populației și infrastructurii. Succesul acestor măsuri va depinde în principal de nivelul rezervelor constituite, funcționarea interconexiunilor cu România și capacitatea autorităților de a reacționa rapid la eventuale întreruperi sau șocuri externe.
