Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu Natalia Voutova, noua șefă a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, în cadrul căreia au fost analizate prioritățile reformelor din justiție, consolidarea statului de drept și sprijinul acordat de Consiliul Europei pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Maia Sandu a reafirmat angajamentul autorităților de a continua reformele instituționale și juridice, considerate necesare atât pentru modernizarea țării, cât și pentru îndeplinirea criteriilor aferente aderării la Uniunea Europeană. În acest proces, expertiza Consiliului Europei are o importanță deosebită, în special prin intermediul Comisiei de la Veneția, în domeniul reformei legislative, și al GRECO, în prevenirea și combaterea corupției.
Un instrument central al cooperării îl reprezintă Planul de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028. Planul are un buget estimat la 30 de milioane de euro și sprijină reforme în domeniul statului de drept, justiției, drepturilor omului și democrației, fiind conceput în concordanță cu prioritățile de reformă ale Republicii Moldova și cu obiectivele sale de integrare europeană.
Un alt subiect abordat a fost bilanțul Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, exercitată până în mai 2026. În timpul acesteia, la Chișinău a fost adoptat acordul pentru instituirea Comitetului de Management al Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. De asemenea, statele membre au susținut elaborarea unui nou instrument juridic privind manipularea informațională și ingerințele străine, cu relevanță directă pentru protejarea proceselor democratice și a integrității alegerilor.
Natalia Voutova a preluat conducerea Oficiului Consiliului Europei la Chișinău la 1 august 2026, după o experiență de peste 30 de ani în domeniul diplomației, drepturilor omului și asistenței pentru dezvoltare.
Întâlnirea are o importanță mai mare decât o simplă întrevedere protocolară. Consiliul Europei oferă Moldovei expertiză și instrumente concrete pentru reformarea instituțiilor, în special în justiție, combaterea corupției, drepturile omului și funcționarea democratică a statului. Aceste domenii se suprapun în mare măsură cu reformele urmărite în procesul de aderare la UE.
Un element important este că cele două procese – cooperarea cu Consiliul Europei și negocierile de aderare la UE – se completează, dar nu se confundă. Consiliul Europei nu este parte a negocierilor de aderare, însă standardele și expertiza sa pot ajuta Chișinăul să îndeplinească cerințe europene esențiale privind statul de drept și funcționarea instituțiilor.
Planul de Acțiune 2025–2028 devine astfel un instrument practic de susținere a reformelor. Faptul că acesta este orientat explicit spre obiectivele europene ale Moldovei arată că reforma justiției, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice nu sunt doar obiective interne, ci componente ale transformării europene a țării.
În același timp, rezultatele președinției moldovene la Comitetul de Miniștri îi oferă Chișinăului o vizibilitate suplimentară în cadrul organizației. Tribunalul Special pentru Ucraina și noul instrument privind manipularea informațională și ingerințele străine plasează Republica Moldova în dezbaterile europene privind securitatea democratică, responsabilitatea pentru agresiunea împotriva Ucrainei și reziliența instituțiilor în fața presiunilor externe.
În ansamblu, întâlnirea transmite că etapa următoare a parcursului european al Republicii Moldova va depinde nu numai de adoptarea legislației europene, ci și de capacitatea instituțiilor de a funcționa efectiv după standarde europene. Iar aici cooperarea cu Consiliul Europei, inclusiv prin Comisia de la Veneția și GRECO, are un rol direct.
