Încet, sub radar, fără gălăgie sau declarații publice, Ucraina a reușit să declanșeze o contraofensivă solidă în regiunea Lyman, în nordul centurii de fortărețe care apără statul în vestul Donbasului. Ucraina a preluat inițiativa reală pe teren, a distrus planurile părții ruse de a înconjura centura sa principală de apărare, a determinat Rusia să aibă practic zero câștiguri nete din martie 2026, deși pierde între 35.000 și 42.000 de militari pe lună – morți și răniți. Astăzi, contra-atacul de la Lyman este cel mai puternic și cu cele mai mari câștiguri de la ofensiva în regiunea Kursk a Rusiei. Pe de altă parte, alegerile generale pentru Duma de Stat și nivelul redus de încredere în Putin și în partidul prezidențial Edinaia Rossia au determinat, în ciuda eliminării partidelor anti-război, o rezervă și negări succesive privind mobilizarea generală după 20 septembrie. Totuși, planurile și cerințele Statului Major se referă la un plus de 800.000 de militari pe toată lungimea frontului, un număr atât de mare încât nici măcar nu poate fi absorbit și integrat și nu poate fi imaginat fără o mobilizare militară generală de proporții, care aduce arme în mâinile unor soldați care nu vor, nu înțeleg și nu-și doresc să ajungă în linia întâi în Ucraina, amenințând să ia calea Kremlinului precum Prigojin în urmă cu trei ani.

Continuarea, aici.