Guvernul Republicii Moldova a creat cadrul juridic pentru accelerarea unor investiții majore în sistemele de termoficare din Chișinău și Bălți. Lucrările de modernizare vor fi declarate de utilitate publică de interes național, măsură menită să elimine blocajele administrative și să permită realizarea proiectelor în termenele asumate.
La Chișinău, proiectul „Optimizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică” (OSACET), cunoscut drept „Casa caldă”, are o valoare totală de 326 milioane de euro. Investiția prevede instalarea a 2.510 puncte termice individuale, trecerea a 1.665 de blocuri la distribuția orizontală a agentului termic, modernizarea rețelelor termice primare, construirea a două stații de pompare și realizarea unor proiecte-pilot de termoizolare. Proiectul este finanțat prin împrumuturi ale BERD și BEI și granturi europene.
Schimbarea cea mai importantă pentru locatari este trecerea de la sistemul tradițional de distribuție verticală la unul orizontal. Acesta permite contorizarea și reglarea individuală a consumului de energie termică, astfel încât fiecare gospodărie să poată gestiona mai bine cantitatea de căldură utilizată. Potrivit estimărilor Ministerului Energiei, modernizarea ar putea conduce la economii de energie de până la 30%.
La Bălți, proiectul „Sistemul termoenergetic al municipiului Bălți – Faza II”, realizat cu sprijinul BERD, are un buget de 17 milioane de euro și urmărește modernizarea rețelelor și instalațiilor termice, instalarea punctelor termice individuale și îmbunătățirea sistemelor comune de distribuție din blocurile locative.
Declararea proiectelor drept utilitate publică de interes național este importantă deoarece lucrările trebuie realizate într-un număr foarte mare de blocuri și presupun intervenții asupra instalațiilor și spațiilor comune. Noua reglementare creează posibilitatea unui acces temporar pentru executarea lucrărilor strict necesare, fără ca proiectele să fie blocate de proceduri individuale prelungite. Proprietarii trebuie însă informați în prealabil, iar eventualele prejudicii provocate de lucrări urmează să fie compensate potrivit legii.
Dincolo de modernizarea tehnică, investițiile au și o componentă importantă de eficiență energetică. Reducerea pierderilor din rețele, controlul individual al consumului și modernizarea infrastructurii pot diminua consumul de energie și costurile asociate încălzirii. În același timp, modernizarea sistemului centralizat și utilizarea mai eficientă a cogenerării contribuie la reducerea consumului de gaze naturale și, implicit, la diminuarea dependenței energetice.
Prin urmare, cele două proiecte nu reprezintă doar lucrări de reparație a unor rețele vechi. Ele urmăresc schimbarea modelului de termoficare urbană, de la un sistem moștenit din perioada sovietică, cu distribuție verticală și control limitat al consumului, la unul mai flexibil, contorizat și eficient energetic. La Chișinău, amploarea investiției de 326 milioane de euro o transformă într-unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare a infrastructurii urbane, în timp ce proiectul de la Bălți urmărește aceeași direcție la o scară mai redusă.
