Care este planul concret al Guvernului pentru reintegrarea Republicii Moldova? Există un calendar clar, obiective etapizate și un termen realist pentru soluționarea conflictului transnistrean?
La aceste întrebări a răspuns viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată de REALITATEA TV. Oficialul a vorbit despre provocările actuale ale procesului de reintegrare, dar și despre instrumentele prin care autoritățile de la Chișinău încearcă să apropie treptat cele două maluri ale Nistrului.
După mai bine de trei decenii de la declanșarea conflictului, problema transnistreană continuă să reprezinte una dintre cele mai importante vulnerabilități de securitate ale Republicii Moldova. Dosarul reintegrării nu ține însă doar de dimensiunea politică, ci include probleme de securitate, drepturile omului, economie, infrastructură și accesul cetățenilor la servicii publice.
Una dintre cele mai grave probleme rămâne prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova. În același timp, depozitele de muniții de la Cobasna continuă să reprezinte un risc major pentru securitatea țării și a întregii regiuni. Retragerea trupelor și evacuarea sau distrugerea munițiilor reprezintă angajamente asumate de Federația Rusă, însă acestea nu au fost realizate până în prezent.
Situația din regiunea transnistreană rămâne complicată și din perspectiva respectării drepturilor și libertăților fundamentale. Cetățenii din localitățile de pe malul stâng al Nistrului și din municipiul Bender continuă să se confrunte cu dificultăți în mai multe domenii, inclusiv în ceea ce privește accesul la educație în limba română și funcționarea instituțiilor de învățământ cu predare în grafia latină.
De asemenea, fermierii din localitățile aflate sub controlul autorităților constituționale întâmpină în continuare obstacole în exercitarea dreptului de proprietate și în accesul la terenurile agricole situate dincolo de traseul Rîbnița-Tiraspol. Soluționarea acestor probleme rămâne una dintre preocupările permanente ale autorităților de la Chișinău.
În acest context, Guvernul mizează pe o reintegrare pașnică și graduală, construită nu pe confruntare, ci pe apropierea concretă a oamenilor, economiilor și instituțiilor de pe cele două maluri ale Nistrului.
Unul dintre cele mai importante instrumente ale acestui proces este integrarea economică. Deși conducerea de la Tiraspol își păstrează discursul politic pro-rus și promovează constant ideea unei legături speciale cu Federația Rusă, realitățile economice arată o dependență tot mai mare a regiunii de piața europeană și de mecanismele economice gestionate de Republica Moldova.
Companiile din regiunea transnistreană exportă pe piețele externe utilizând cadrul comercial și juridic oferit de Republica Moldova și beneficiază de acces la piața Uniunii Europene. Această realitate economică creează, în timp, o interdependență tot mai mare între regiunea transnistreană, malul drept al Nistrului și spațiul economic european.
Pentru autoritățile de la Chișinău, această apropiere economică poate deveni unul dintre cele mai importante instrumente ale reintegrării. Ideea este de a construi treptat un spațiu economic, juridic și instituțional comun, în care cetățenii și agenții economici de pe ambele maluri să beneficieze de aceleași oportunități, reguli și servicii.
Reintegrarea presupune, în acest sens, mai mult decât soluționarea unei dispute politice. Ea înseamnă apropierea sistemelor economice, dezvoltarea infrastructurii comune, eliminarea barierelor artificiale și garantarea drepturilor fundamentale pentru toți cetățenii Republicii Moldova.
Un alt obiectiv îl reprezintă extinderea accesului locuitorilor din regiunea transnistreană la serviciile oferite de statul Republica Moldova — de la sistemul medical și prestațiile sociale până la educație și documentarea cetățenilor.
Autoritățile constituționale susțin că procesul de reintegrare trebuie să producă beneficii concrete pentru oameni. Din această perspectivă, apropierea celor două maluri ale Nistrului nu trebuie să rămână doar un obiectiv politic, ci să se reflecte în condiții mai bune de viață, acces la servicii și oportunități economice.
Totuși, întrebarea privind existența unui calendar concret pentru reintegrare rămâne una dintre cele mai dificile. Un termen fix pentru soluționarea politică a conflictului este dificil de stabilit, în special în actualul context regional și de securitate. Procesul depinde nu doar de deciziile Chișinăului, ci și de evoluțiile geopolitice, de prezența militară rusă și de disponibilitatea reală pentru o soluționare pașnică.
Din acest motiv, strategia autorităților de la Chișinău pare să se bazeze mai degrabă pe obiective etapizate decât pe stabilirea unei date exacte pentru finalizarea procesului. Consolidarea spațiului economic comun, uniformizarea treptată a legislației, apropierea infrastructurii, protejarea drepturilor cetățenilor și reducerea dependențelor artificiale reprezintă pași concreți în direcția reintegrării.
Paradoxul actual al regiunii transnistrene este, astfel, tot mai evident: în timp ce administrația de la Tiraspol continuă să își declare loialitatea politică față de Rusia, economia regiunii depinde în mare măsură de relațiile comerciale cu Uniunea Europeană și de cadrul juridic și economic oferit de Republica Moldova.
Această contradicție dintre discursul politic și realitatea economică ar putea deveni, în timp, unul dintre factorii care vor contribui la apropierea ireversibilă a celor două maluri ale Nistrului. Pentru Chișinău, miza este ca această apropiere să fie transformată treptat într-un proces de reintegrare reală — pașnică, durabilă și bazată pe interesele și bunăstarea cetățenilor.
În acest sens, reintegrarea Republicii Moldova nu pare să fie un proces care poate fi realizat printr-o singură decizie politică sau într-un termen prestabilit. Ea este construită gradual, prin conectarea economiilor, instituțiilor și comunităților și prin demonstrarea faptului că un stat reintegrat poate oferi mai multă securitate, stabilitate și oportunități pentru toți cetățenii săi.
