O serie de decizii și inițiative recente ale Federației Ruse, inclusiv intenția de a reloca Centrul Rus de Știință și Cultură la Tiraspol, vizita unui diplomat rus neacreditat în UTA Găgăuzia și decretul care facilitează acordarea cetățeniei ruse printr-o procedură simplificată, fac parte din aceeași strategie de influență promovată de Moscova în raport cu Republica Moldova.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că aceste acțiuni au în principal o dimensiune propagandistică și electorală, fiind orientate mai degrabă spre crearea unor efecte de imagine decât spre obținerea unor rezultate concrete. În opinia sa, ele trebuie privite în contextul pregătirilor politice și electorale desfășurate de Federația Rusă.
Oficialul a abordat și subiectul relațiilor energetice dintre Republica Moldova și Federația Rusă, respingând acuzațiile potrivit cărora Chișinăul ar fi provocat deteriorarea cooperării în domeniul gazelor naturale. Grosu a amintit că între Moldovagaz și Gazprom există în continuare un contract valabil, însă, în opinia sa, partea rusă este cea care nu și-a respectat angajamentele asumate.
Președintele Parlamentului a subliniat că reducerea și suspendarea livrărilor de gaze către Republica Moldova au fost decizii luate unilateral de Federația Rusă, motiv pentru care responsabilitatea pentru aceste evoluții aparține Moscovei.
În același context, Igor Grosu a criticat actorii politici care continuă să promoveze mesaje favorabile Kremlinului sau să justifice acțiunile Federației Ruse, afirmând că asemenea poziții ignoră realitățile războiului din Ucraina și comportamentul regimului de la Moscova pe plan internațional.
Potrivit acestuia, influența propagandei ruse continuă să fie prezentă în anumite cercuri politice din Europa, inclusiv în instituții reprezentative ale unor state membre ale Uniunii Europene. Șeful Legislativului a apreciat că această influență reprezintă o provocare nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru întregul spațiu european.
Declarațiile lui Igor Grosu vin în contextul dezbaterilor privind viitorul Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău, care urmează să își înceteze activitatea la 4 iulie 2026, după denunțarea de către Republica Moldova a acordului bilateral privind funcționarea centrelor culturale.
Autoritățile moldovene au atras atenția că eventualul transfer al instituției la Tiraspol ar ridica probleme de ordin juridic și diplomatic. Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat anterior că o asemenea relocare nu ar putea fi realizată în baza actualului cadru legal și ar necesita un nou acord bilateral între Republica Moldova și Federația Rusă.
Acordul privind centrele culturale dintre cele două state a fost semnat în 1998 și a intrat în vigoare în 2001. În baza acestuia, Federația Rusă a deschis Centrul Rus de Știință și Cultură la Chișinău în anul 2009. Deși documentul prevedea reciprocitate, Republica Moldova nu a deschis niciodată o instituție similară pe teritoriul Federației Ruse.
În opinia autorităților de la Chișinău, evoluțiile recente confirmă că relația dintre Republica Moldova și Federația Rusă rămâne marcată de divergențe politice și geopolitice, pe fondul orientării europene asumate de Republica Moldova și al încercărilor Moscovei de a-și păstra influența în regiune.
