Am mai avut o interventie, la TVR info. Pentru cei interesati, iata transcrierea dialogului cu realizatorul emisiunii:

“Post TV: TVRInfo

Emisiune: Banii, azi (Cătălin Deacu)

Data, ora: 27 martie 2026, ora 16:32

Titlu: Banii, azi, TVR Info – Domnul Eugen Radulescu subliniaza ca scaderea deficitului bugetar in primele luni ale anului este un semn pozitiv, dar este prea devreme pentru a trasa concluzii optimiste definitive

Sumar: Discutam despre situatia bugetara in contextul in care Guvernul este nevoit sa anunte scaderi de accize, cu directorul in cadrul Bancii Nationale, domnul Eugen Radulescu, si consilier al guvernatorului Mugur Isarescu.

Moderator: Vedem acest anunt de la Ministerul de Finante. Chiar ieri au dat comunicatul ca deficitul a inceput sa scada, cel putin in primele doua luni ale acestui an. Este mai mic decat a fost in perioada similara a anului trecut. Sunt motive de bucurie, sunt motive de optimism sau este putin cam devreme? Mai ales ca noi vorbim aici despre un deficit care se aplica pentru o perioada in care noi nu aveam inca aprobat bugetul de stat pentru anul acesta.

Eugen Rădulescu:

• Sunt motive de bucurie si este prea devreme sa spunem ca avem saci in caruta. Este un prim semn pozitiv.

• Este important, as spune, faptul ca, daca ne uitam putin in structura acestei imbunatatiri, vedem ca ea vine pe o crestere a veniturilor bugetului cu vreo 15%, iar dintre acestea, cresterea incasarilor din TVA pe doua luni din acest an este cu peste 20% mai mare decat in primele doua luni din anul trecut.

• Sigur ca intervine intr-o anumita masura si faptul ca am avut un proces inflationist, intervine si faptul ca a crescut cota de TVA, dar rezultatul este dincolo de aceasta, adica aceste 20% de crestere a incasarilor din TVA.

• Dupa parerea mea, asta inseamna ca la ANAF, pe care si eu si multi altii l-am criticat de foarte multa vreme, lucrurile par sa inceapa sa se miste.

Moderator: Guvernul si-a asumat anul acesta un deficit mai mic, la 6,2% din PIB, cel putin asta daca ne uitam la legea bugetului de stat. Care credeti ca vor fi, pana la urma, cele mai mari provocari pentru a ne incadra in aceasta tinta? Pentru ca, iata, inceputul este bun, cum spunea si dumneavoastra, dar procesul e lung.

Eugen Rădulescu:

• Cred ca prima provocare este sa avem o stabilitate politica in perioada care a ramas din acest an.

• Deocamdata observam ca sunt tensiuni in cadrul guvernului, in cadrul coalitiei. Asta nu ne face bine nici ca locuitori ai tarii, nici pentru imaginea pe care o avem in restul lumii, iar o criza guvernamentala in momentul de fata ne-ar arunca in aer toate rezultatele de pana acum.

• Deci asta este, mi se pare, cea mai mare provocare.

• A doua provocare, care este intr-o oarecare legatura cu prima, este aceea de a respecta ceea ce este inscris atat in programul de guvernare, cat si in bugetul de stat pe acest an.

• Daca pana acum, anul trecut, masurile care au fost adoptate au afectat mai ales populatia, vine momentul in care vor fi afectate institutiile publice, vor fi afectate entitatile de stat. Si acest lucru va fi putin mai complicat de realizat.

• Deci acestea mi se par cele mai importante constrangeri pentru a ne indeplini obiectivul de a reduce deficitul bugetar la 6,2%.

Moderator: Practic, la ce masuri din acest buget faceti referire? Reforma administratiei locale si centrale, care iata, a fost anuntata de mult si inca nu s-a aplicat? Ce anume?

Eugen Rădulescu:

• Reforma administratiei locale nu cred ca o vom avea prea curand.

• Ma tem ca rezistenta fata de o asemenea masura se va manifesta si nu sper sa o avem inainte de 2030.

• Se poate reduce numarul de personal din primarii, din ministere, sunt o multime de institutii care nu isi au niciun rost, care exista acolo numai ca sa se poata semna state de plata.

• Sau mai exista unele care, intr-adevar, nu sunt numai pentru asta, ci sunt si pentru a frana dezvoltarea economiei.

Moderator: Reforma companiilor de stat, domnule Radulescu, mai stim ceva de ea?

Eugen Rădulescu:

• Deocamdata stim numai ceea ce ne anunta Guvernul de foarte multa vreme.

• Personal, sunt intristat de faptul ca nu se vorbeste nicio clipa despre privatizare.

• Numarul de unitati de stat este cu totul disproportionat de mare. Nu avem nevoie de atatea intreprinderi de stat, in conditiile in care e clar, se stie deja, se vede.

• Nu exista un administrator mai prost decat statul. Si atunci, tinem cu dintii de intreprinderile statului. De ce? Pentru ca acolo se pot face tot felul de mijloace. Ca altfel nu-mi explic de ce trebuie sa avem atatea multe, multe intreprinderi ale statului. Si, din pacate, nu am auzit prea mult vorbindu-se despre masuri radicale in privinta acestora.

Moderator: Odata cu scumpirea carburantilor, ati vazut, au aparut deja noi provocari, se discuta despre reducerea accizelor. Ce considerati dumneavoastra ca ar fi mai oportun sa faca guvernul in acest context? Sa inceapa sa taie din taxele de la pompa sau sa tina, sa-i spunem asa, cu dintii de reducerea deficitului bugetar in orice conditii?

Eugen Rădulescu:

• Cred ca va trebui sa faca amandoua. Cred ca din ceea ce am vazut, din ce se vorbeste inca in continuare, avem de-a face cu atat ideea de a reduce accizele in functie de evolutia preturilor la petrolul mondial si asta mi se pare o abordare foarte corecta, pentru ca trebuie in acelasi timp nu numai sa reducem costurile si povara pentru utilizatorii de vehicule, dar sa nu depasim deficitul bugetar, iar pentru asta trebuie sa ne incadram in nivelul programat deja de accize si alte taxe care sunt pe combustibil, care sunt unele dintre cele mai importante surse de venituri pentru buget.

• Amandoua lucrurile trebuie sa ne preocupe.

• In acelasi timp, as vrea sa semnalez si faptul ca, daca se vorbea la un moment dat de faptul ca poate pretul sa ajunga la 200 de dolari pe un baril de petrol, deocamdata vad ca nu mai este la 100 petrolul care merge in Statele Unite WTI. El a avut un varf de 115, acum este undeva pe la 95-96, a fost si pe la 92.

• Exista posibilitatea, deocamdata nu stim cum vor evolua lucrurile in razboiul din Iran, dar exista posibilitatea sa nu avem o crestere exploziva a pretului la petrol de aici inainte, chiar am putea avea o reducere a acestuia, pentru ca nu-mi imaginez totusi ca Iran are chiar atat de mare putere incat sa sugrume pe termen mai lung toata economia mondiala.

Moderator: In aceste conditii, cum apreciati, sa spunem asa, modul in care procedeaza guvernul?

Ati vazut, ieri a fost anuntata aceasta limitare a adaosurilor comerciale la valoarea medie din 2025.

Premierul a anuntat, pe de alta parte, ca urmeaza sa se analizeze inclusiv posibilitatea de reducere a accizelor. Este oportuna, eficienta aceasta strategie de a nu ne grabi cu toate masurile odata? Sau trebuia procedat din prima cu toate, data ordonanta de urgenta, cu limitarea adaosurilor, limitarea taierii de acciza, plafonari si asa mai departe? Multi asta spun, ati auzit probabil in spatiul public, de ce guvernul nu intervine mai energic?

Eugen Rădulescu:

• Daca cumva scaderea veniturilor la buget care s-ar produce in cazul adoptarii unor asemenea masuri ar fi acoperita de bunul Dumnezeu, ar fi bine sa facem cat mai multe concesii. Numai ca asta nu se va intampla. Tot noi acoperim aceste scaderi de venituri.

• Parerea mea este ca masurile adoptate de Guvern au tinut seama de ceea ce putem noi.

• Am citit astazi ca Polonia a redus si TVA-ul, a redus accizele la petrol. Da, dar Polonia nu a avut deficit bugetar de 9,3%. Polonia nu plateste 3% din PIB anul acesta numai pentru dobanzi. Aici suntem. Noi acum platim pentru dezmatul bugetar din anii anteriori si nu scapam de asta.

Moderator: Ati auzit, sunt voci care sustin ca in acest context de criza, de situatie internationala, poate ar fi bine sa nu mai invocam aceasta necesitate de a tine deficitul in frau, sa mergem la autoritatile europene sa spunem, vedeti, este o situatie de criza, 6,2%, poate un pic cam… Poate nu ne putem incadra in aceasta tinta.

Dumneavoastra, cum vedeti aceasta ipoteza, sa spunem asa, de lucru? Sa nu ne mai incadram in tinta de deficit, invocand faptul ca este o situatie de criza pentru a tine preturile in frau sau pentru a interveni mai energic in piata carburantilor. Unii asta si imagineaza ca se poate intampla.

Eugen Rădulescu:

• Masurile adoptate pana in prezent au dus la reducerea dobanzilor pe care le platim la datoria externa. Ultimele rate de dobanda la bondurile pe 10 ani au coborat pentru prima oara dupa o lunga perioada de timp sub 6%, ca suntem la 5,99%. Este mult mai mult decat multe alte tari.

• Polonia, de exemplu, cu care ne comparam, are 4,99%. Bulgaria are 3 si ceva.

• Noi platim mult mai mult din cauza acestui deficit pe care am zis, lasa ca il mai lasam acolo, ca il va plati Sfantul Duh. Sfantul Duh nu plateste. Noi platim.

• Daca ne apucam sa zicem, lasa, trebuie sa ieftinim benzina pentru ca nu trebuie ca oamenii sa se duca la cumparaturi cu metroul, trebuie sa se duca numai cu masina. Putem sa facem si asta, dar noi vom plati si vom plati amarnic.

• Agentia de Rating japoneza ne-a ameliorat rating-ul de tara, dar a facut-o pentru ca pana in prezent guvernul s-a tinut cu dintii de acest deficit.

• Daca guvernul va zice lasa, mai gasim altadata resurse, rezultatul n-ar fi altul decat ca am plati dobanzi mai mari. Nu numai ca ce-am luat pe mere am dat pe pere, dar putea sa fie si mult mai rau.

Moderator: V-am citit articolul cu atentie pe care l-ati publicat pe site-ul Bancii Nationale. Faceti referire la faptul ca anul acesta vom plati peste 60 de miliarde de lei doar dobanda la datoria publica.

Eugen Rădulescu: Exact, inseamna 3% din PIB.

Moderator: Este foarte mult. Este un cost urias pe care il avem doar cu dobanzile.

Eugen Rădulescu:

• Si sa stiti ca acest cost va creste in continuare, din cauza ca deficitul de 6,2% inseamna cresterea datoriei, nu scaderea ei.

• S-ar putea sa existe niste ameliorari in cazul in care ne incadram in aceasta tinta, in sensul de scadere a ratelor dobanzilor pe care le platim pentru creditele noi pe care le luam. Si atunci exista o anumita imbunatatire, nu a cantitatii de imprumut, ci a pretului la care ne imprumutam. Dar aici suntem.

• Sa stiti ca deficitele bugetare pe care le-am avut incepand din 2017, cand Guvernul a facut una dintre cele mai gresite calcule macroeconomice venind cu asa-numita politica de wage net growth, care a dus la explozia deficitului bugetar si nu a mai scapat de ea pana in momentul de fata, dar chiar am ajuns la 9% in 2024, sa stiti ca asta nu le plateste altcineva. Noi le platim. Si am plecat cu 12% datorie publica in 2006, ultimul an inainte de a intra in Uniunea Europeana, si acum suntem la 60% din PIB. Va dati seama ce inseamna asta?

• Nicio tara din Europa nu a avut o asemenea explozie a deficitului, iar asta ne costa pe noi. Am trait pe datorie, am trait mai bine decat am produs, pe datorie, si asta nu poate continua la nesfarsit.”