România este ultima din UE la educație universitară. Obiectivul INACO: 35% din populația țării cu studii superioare până în 2035. De ce contează și ce e de făcut?

🔴 România: 18,6%
🔵 Media UE: 34,2%  

România are doar 18,6% din populația cu vârsta de 25–64 ani cu studii superioare.
Media UE este 34,2%. Diferența nu e marginală. Este structurală.

Nu suntem la coada clasamentului pentru că ne-ar lipsi inteligența.
Suntem aici pentru că ne-a lipsit o politică publică coerentă și consecventă în educația universitară.

De ce contează?

Pentru că educația superioară nu este un „lux elitist”.
Este infrastructură de dezvoltare economică.

Dacă vrem:
• salarii mai mari
• productivitate reală
• instituții competente
• o economie care creează valoare, nu doar consum,
atunci România trebuie să dubleze ponderea populației cu studii superioare.

Obiectiv INACO: 35% până în 2035

Nu prin sloganuri. Nu prin improvizații. Ci prin:
• acces extins la educație universitară
• legături reale între universități și piața muncii
• sprijin pentru studenți din medii vulnerabile
• investiții serioase în calitatea educației, nu doar în diplome

Ce au făcut alții și noi nu?

Polonia și Ungaria, de exemplu, au crescut constant numărul absolvenților de studii superioare prin politici deliberate, aplicate timp de 20–30 de ani. Nu printr-o reformă „minune”.

Polonia a mizat pe masificare controlată și legătura cu economia.
Ungaria pe selecție, burse țintite și păstrarea capitalului uman.
Rezultatul: ambele sunt astăzi mult peste România.

Lecția-cheie: Alții nu au „oameni mai deștepți”. Au avut obiective clare, continuitate și curajul de a trata educația ca politică economică.

Adevărul este că fără oameni bine pregătiți, orice reformă rămâne pe hârtie.

Educația = competitivitate economică. Pentru o Românie puternică și educată.