Europa unită într-un singur stat federal e mai aproape ca oricând. Întrebarea nu mai este dacă, ci doar când.

Weekendul acesta am dat o fugă până în sudul Italiei.

Drumul? Mai rapid și mai ieftin decât o tură la Brașov cu trenul. Cobori din avion și ești direct în oraș: fără vize, controale sau întrebări. Îți amintești că e altă țară doar când vezi afișe într-o altă limbă.

Telefonul funcționează din prima secundă ca acasă. Primești doar un SMS că ești pe alt fus orar, nu o alertă că un GB de internet costă cât salariul pe o lună.

Nivelul de trai? Similar. Unele prețuri mai mari, altele mai mici, dar diferențele reale s-au topit. Astăzi, românul mediu trăiește la fel ca italianul, cehul sau belgianul.

Acum 15 sau 20 de ani nici nu ne imaginam așa ceva.

Astăzi, integrarea dintre statele Uniunii Europene este aproape completă. Mai lipsesc doar câțiva pași: o Armată comună, eliminarea ultimelor bariere din piața internă și o politică externă unitară.

Obiectivul final? Federalizarea Europei. Procesul este inevitabil și firesc.

Se va întâmpla fie mai devreme, pentru că vom realiza că doar o Europă Federală va conta într-un peisaj global dur, fie mai târziu, pentru că vremurile ne vor obliga.