La sediul Misiunii OSCE din Tiraspol a avut loc, pe 16 aprilie 2026, cea de-a doua reuniune din acest an între reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului în procesul de reglementare transnistreană, Valeriu Chiveri și Vitali Ignatiev.
În cadrul discuțiilor, Chișinăul a reiterat angajamentul pentru reintegrarea țării, consolidarea spațiilor comune și promovarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în paralel cu procesul de integrare europeană.
Vicepremierul Valeriu Chiveri a criticat lipsa de progrese pe subiecte importante, precum respectarea drepturilor omului, libera circulație a jurnaliștilor și societății civile, eliberarea cetățenilor deținuți ilegal și soluționarea unor probleme practice care afectează locuitorii din regiune, inclusiv accesul la serviciul 112, reabilitarea podurilor și protecția mediului.
Chișinăul a insistat din nou asupra introducerii limbii române în toate instituțiile de învățământ din regiune, precum și asupra asigurării unor sedii proprii pentru liceele cu predare în limba română din Râbnița și Grigoriopol. Totodată, partea moldoveană a cerut încetarea practicilor de constrângere a elevilor și evitarea propagandei în manualele de istorie.
Un alt subiect important a fost cooperarea în domeniul protecției mediului, inclusiv gestionarea crizelor ecologice pe Nistru, combaterea poluării și a braconajului, precum și împădurirea și refacerea ecosistemelor.
De asemenea, Chișinăul a relansat ideea creării unui fond de convergență pentru finanțarea proiectelor sociale și de infrastructură în regiune, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai ale populației.
La final, părțile au convenit să continue activitatea grupurilor sectoriale și dialogul regulat, iar Valeriu Chiveri a reiterat invitația ca următoarea reuniune să aibă loc la Chișinău.
Vitali Ignatiev nu a venit cu deschideri semnificative pe subiectele sensibile ridicate de Chișinău, menținând în mare parte pozițiile tradiționale ale administrației separatiste.
El a pus accent în special pe tema limbii și a educației, susținând că în regiune se predă „limba moldovenească” conform programei locale și respingând ideea trecerii la alfabetul latin. Ignatiev a calificat această eventuală schimbare drept o încălcare a drepturilor copiilor și a standardelor europene.
De asemenea, poziția Tiraspolului a rămas rezervată față de propunerile Chișinăului privind extinderea spațiului comun, libera circulație sau intervenția autorităților constituționale în regiune. Nu au fost semnalate progrese concrete nici pe subiecte precum drepturile omului sau eliberarea persoanelor deținute.
În esență, intervenția lui Ignatiev a reiterat liniile deja cunoscute ale Tiraspolului: apărarea status quo-ului, respingerea inițiativelor ce vizează integrarea sistemelor și promovarea propriei viziuni asupra identității lingvistice și a autonomiei regiunii.
