Emisiunea: “Agenda globală” – Realizator: Pavel Ionescu – Invitat să comentăm rezultatele ministerialei NATO este profesorul universitar Iulian Chifu, președintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor. Bună seara!

Iulian Chifu: Bună seara!

Realizator: Secretarul general al NATO enumera astăzi trei priorități: investiții în apărare, producerea capabilităților necesare și continuarea sprijinirii Ucrainei. Insistența lui era ca Europa nu doar să investească mai mult, dar și să producă mai multe capabilități. În cât timp ar putea prelua Europa acest efort?

Iulian Chifu: Dacă e vorba doar de zona industrială, sigur că timpul este mult după termenul de transfer al responsabilităților din partea Statelor Unite către pilonul european al NATO. Dimensiunea și…

Realizator: Despre ce orizont de timp vorbim, iertați-mă?

Iulian Chifu: …da, și timpul. Păi, o fabrică de la zero poate ajunge la țintă în timp de doi ani. Vorbim de o fabrică obișnuită de, nu știu, obuze de artilerie 155 de milimetri. Din cauza acestui interval de timp, posibilitatea de a compensa, nu tot ceea ce oferă Statele Unite, pentru că acolo există capabilități unice, pe care, de altfel, Statele Unite le-au reținut a fi asigurate Europei, în afară de umbrela nucleară, dar sunt alte categorii de capabilități, haideți să spunem obișnuite, convenționale, pe care Europa le poate produce și pentru care are nevoie de timp și de investiții care depășesc, sigur, cei 5% din PIB pentru apărare invocați sau, mă rog, formula 3,5 plus 1,5 pentru infrastructură.

Realizator: Deci este vorba de un efort politic aici, nu neapărat de voință militară.

Iulian Chifu: E vorba de un efort financiar, e vorba de un efort politic și e vorba de timp, pentru că, aici, acest timp nu poate fi suplinit, nici redus, nici grăbit. Numai situațiile de criză pot determina un salt peste regulile generale utilizate pentru a putea autoriza construcția unei fabrici de armamente, cu tot ceea ce înseamnă securitatea în jurul unei asemenea capabilități militare.

Realizator: Dar probabil că vă gândiți și la mai mult decât fabricile simple de armamente, e vorba și de muniții speciale, de arme speciale, care, pe lângă nivelul de tehnicitate pe care îl presupun, presupun un timp și mai îndelungat de fabricare.

Iulian Chifu: Am vorbit despre timpul minimal pentru o chestiune banală să zicem, adică obuzul de 155, care este utilizat la nivelul aliat. Evident că, în momentul în care ne mișcăm spre război electronic, spre drone capabile sau coordonate la țintă AI sau coordonate între ele, roiuri de drone de apărare antidronă, sigur, fiecare dintre aceste componente, în afara unui transfer tehnologic direct, în primul rând din Ucraina, reclamă o parte de cercetare și dezvoltare care excede timpul de construcție efectiv al unei fabrici și al intrării unei linii de producție la capacitate maximă.

Realizator: NATO promitea că, promite și astăzi, că va continua să sprijine Ucraina, dar sunt categorii de arme pe care doar Statele Unite le pot oferi, chiar și contra cost. Or, acum am văzut, deja Statele Unite și-au folosit o parte din arsenal pentru războiul din Orientul Mijlociu și s-a pus problema chiar ca, de exemplu, baterii Patriot să fie întârziate eventual în livrarea pentru programul pe care îl asistă NATO. Ce se poate face aici?

Iulian Chifu: Aici, Ucraina însăși a început să producă propriile sale capabilități. Pentru moment, pe zona antirachetă nu a ajuns la performanțele comparabile cu cele americane, ale tehnologiei americane, însă deja pe tehnologia rachetă ofensivă deja are toate capabilitățile necesare. Cred că pe această direcție, pe o cercetare, sigur, cooperare împreună cu producătorii europeni, se poate imagina formula de construcție a unei apărări anti-rachetă solidă și care să fie competitivă și, mai ales, asta ne-a învățat Ucraina, care să fie ieftină, ieftină și eficientă, comparativ cu capabilitățile pe care, iată, Statele Unite sau chiar producătorii mari europeni le au. E vorba de cheltuieli mult mai mari, e vorba de costuri mult mai mari. Ucraina ne-a învățat că se poate face și cu o variantă mult mai simplă. Sigur, nevoia te învață, că despre asta este vorba. Din păcate, aflată în război, Ucraina trebuie să se adapteze unei realități și a unor constrângeri, inclusiv cele pomenite de dumneavoastră, ale unor amânări a livrărilor, chiar dacă ele sunt plătite de către state europene.

Realizator: Cât de importantă e prezența președintelui ucrainean Zelenski la summitul NATO din Turcia?

Iulian Chifu: În contextul în care cel de-al treilea punct a fost subliniat de către secretarul general al NATO, punct de importanță majoră a fost exact apărarea, sprijinirea Ucrainei, nu era de imaginat un summit NATO fără prezența președintelui Zelenski, care este receptorul acestui sprijin despre care vorbește ca prioritate secretarul general al NATO. E foarte bine că au fost depășite la nivel diplomatic anumite bariere care au fost ridicate în timp sau semne de întrebare în legătură cu prezența la Ankara. În momentul de față, lucrurile sunt clare și pe masă. Într-adevăr, îl vom avea pe președintele Zelenski la Ankara./astanimir

Realizator: Situația actuală este destul de derutantă, declara, astăzi, ministrul suedez de externe, Maria Stenergard, care continua: “nu e întotdeauna ușor să te orientezi” – referirea era evident la președintele Trump. Cât de mult contează pentru NATO anunțurile intempestive, să-i spunem, ale președintelui american?

Iulian Chifu: Ele contează pe dimensiunea de descurajare credibilă, asta e o chestiune binecunoscută, dar, în egală măsură, și în momentul de față această impredictibilitate care se referă inclusiv la aliați și la parteneri, creează dificultăți de planificare majore. Nici în momentul de față nu știm care dintre cele două soluții va fi cea care va fi pe masă la Ankara și în declarația finală a summit-ului, desigur /…/.

Realizator: Dintre cele două, ele fiind care?

Iulian Chifu: Ipoteza de bază este cea a unei declarații care să reafirme solidaritatea, unitatea Alianței și celelalte componente ale acestui transfer de responsabilitate către zona europeană, dar și o raportare la summitul anterior de la Haga cu statele și cu ceea ce au făcut în direcția creșterii cheltuielilor militare. Pe de altă parte, sigur că poate exista și o altă formulă în condițiile în care am auzit pronunțată nemulțumirea președintelui Trump pentru modul în care Alianța a reacționat în cazul unui conflict care, repetăm, nu este unul care a făcut parte din misiunele aliate, însă…

Realizator: Vorbiţi de Iran…

Iulian Chifu: E vorba de Iran, însă, în egală măsură, trebuie să recunoaștem și faptul că autorizarea survolului sau utilizarea bazelor, deci nu participarea directă într-o asemenea operațiune era o chestiune care e greu de acceptat la nivel aliat. Deci, pe această dimensiune probabil că dezbaterea va fi ceva mai animată la Ankara și, probabil, chiar cu argumente mult mai substanțiale. Însă sperăm că atât secretarul general NATO, Rutte, cât și statele, diferitele state, să găsească canalele diplomatice potrivite pentru a aplana tensiunile și fricțiunile care astăzi încă se manifestă între anumite state și am văzut chiar pronunțat cazul Spaniei și poate al Italiei, apropo de blocarea utilizării bazelor militare, inclusiv americane de pe teritoriu italian și spaniol.

Realizator: Vă mulțumesc pentru analiză. Profesor universitar Iulian Chifu, președintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, a fost invitatul “Agendei globale”.