de Alexandru Grumaz

Ce s-a întâmplat? Israel și Liban au convenit asupra unui armistițiu de 10 zile, anunțat de președintele Donald Trump, care începe joi la miezul nopții, ora locală. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a confirmat că Israelul va respecta armistițiul, dar a precizat că trupele vor rămâne într-o zonă de securitate de 10 km în sudul Libanului. Hezbollah a semnalat o acceptare condiționată, insistând ca atacurile pe întreg teritoriul Libanului să înceteze complet.

Detalii: Armistițiul include trei prevederi principale. În primul rând, poate fi prelungit dacă ambele părți consideră că negocierile avansează. În al doilea rând, Israelul își păstrează dreptul de a acționa în legitimă apărare împotriva oricăror atacuri planificate, iminente sau în desfășurare. În al treilea rând, toate părțile recunosc că doar forțele oficiale de securitate ale Libanului sunt responsabile de securitatea țării — o prevedere semnificativă, deoarece contestă implicit rolul armat al Hezbollah în interiorul Libanului.

Șase săptămâni de lupte: Șase săptămâni de confruntări între Israel și Hezbollah au lăsat Libanul devastat. Războiul a început pe 2 martie, după ce Hezbollah a lansat rachete asupra nordului Israelului, în urma atacului comun SUA–Israel asupra Iranului și a asasinării ayatollahului Ali Khamenei. De atunci, loviturile aeriene israeliene au vizat sudul Libanului și părți din Beirut, în timp ce Hezbollah a continuat atacurile transfrontaliere. Bombardamentele asupra Libanului și tirurile de rachete asupra Israelului s-au oprit după ce Trump a anunțat armistițiul de 10 zile joi.

Ce știm: Departamentul de Stat a declarat că Israelul nu va desfășura „operațiuni militare ofensive împotriva țintelor libaneze” în timpul armistițiului, dar poate lua „toate măsurile necesare pentru autoapărare”. Armistițiul obligă guvernul libanez să ia „măsuri concrete pentru a preveni ca Hezbollah să lanseze atacuri” împotriva Israelului și întărește „suveranitatea Libanului”. Trump a spus că îi va invita atât pe Netanyahu, cât și pe președintele libanez Joseph Aoun la Casa Albă, adăugând că un acord de pace „se va întâmpla rapid”.

Deși toate părțile implicate au acceptat armistițiul de 10 zile, cadrul diplomatic actual se concentrează pe măsuri interimare, nu pe soluții pe termen lung.

Perspectiva Israelului: Netanyahu a declarat că Israelul va respecta armistițiul, dar a reiterat că această „pauză” este temporară și că forțele israeliene nu se vor retrage din zonele pe care le controlează în sudul Libanului. Ministrul apărării, Israel Katz, a afirmat la sfârșitul lunii martie că Israelul urmărește crearea unei „zone de securitate” până la râul Litani, la aproximativ 19–24 km de frontieră, sugerând o posibilă prezență militară pe termen lung în sudul Libanului.

Pe plan intern, premierul israelian se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea opoziției și a propriilor parteneri politici pentru că a acceptat poziția Casei Albe, în timp ce Hezbollah își menține capacitățile militare și continuă să reprezinte o amenințare pentru comunitățile din nordul Israelului. Netanyahu a refuzat să convoace un vot al cabinetului de securitate privind armistițiul, probabil temându-se de respingerea acestuia de către partenerii săi de coaliție de extremă dreapta, a declarat o sursă bine informată.

Perspectiva Libanului: Prioritatea imediată a guvernului libanez a fost oprirea atacurilor israeliene, care au ucis peste 1.200 de persoane din 2 martie, și inițierea retragerii trupelor israeliene. Dacă primul obiectiv a fost atins, Beirutul se confruntă acum cu o criză umanitară severă: peste 1,2 milioane de persoane au fost strămutate de lupte, fără garanția că acestea nu vor reîncepe.

Președintele Aoun a declarat vineri că negocierile cu Israelul sunt „cruciale”, o afirmație care îl expune riscurilor într-o țară unde opoziția față de orice angajament cu statul israelian rămâne puternică, iar tensiunile sectare sunt ridicate. Președintele libanez a mai spus că armata va juca un rol-cheie în afirmarea suveranității în sud și în obținerea retragerii trupelor israeliene. Aici apare însă dilema: Israelul afirmă că nu se va retrage până când Hezbollah nu va fi dezarmat — un obiectiv pe care guvernul libanez trebuia să-l realizeze, dar pe care nu l-a atins în mare parte după armistițiul din noiembrie 2024, din cauza propriei fragilități.

Perspectiva Hezbollah: Gruparea susținută de Iran a indicat că va respecta armistițiul de 10 zile atât timp cât Israelul își oprește campania militară, dar nu a recunoscut oficial acordul într-o declarație de vineri. Hezbollah a transmis că luptătorii săi „vor rămâne cu degetul pe trăgaci”. Teheranul insistă că Hezbollah rămâne un element central al „axei rezistenței” și a continuat să furnizeze bani și arme miliției încă de la războiul de 12 zile de anul trecut, în ciuda propriilor dificultăți economice și strategice.