Un aspect clar evidențiat de raportul final publicat de ENTSO-E este că blackout-ul din 28 aprilie 2025 nu a fost provocat de energia regenerabilă!

Investigația privind evenimentul din Spania și Portugalia arată că acesta a fost rezultatul unei combinații de factori tehnici legați de stabilitatea sistemului, în special de controlul tensiunii și de reacțiile în lanț ale unor mecanisme de protecție din rețea.

Pentru România, raportul are câteva implicații directe.

⚡ Rolul infrastructurii de rețea în tranziția energetică: raportul arată clar faptul că problema nu a fost producția de energie regenerabilă, ci modul în care sistemul gestionează stabilitatea într-un mix energetic în schimbare. În acest sens, modernizarea rețelelor și capacitatea acestora de a integra volume mai mari de producție variabilă devin esențiale.

⚡ Raportul confirmă faptul că perturbările de stabilitate pot evolua extrem de rapid. În cazul blackout-ului iberic, colapsul sistemului s-a produs în mai puțin de două minute de la primele declanșări în lanț ale unor unități. Pentru operatorii de sistem, acest lucru subliniază necesitatea unor sisteme avansate de monitorizare și control al rețelei, capabile să reacționeze aproape instantaneu.

⚡ Arată cât de important devine controlul tensiunii într-un sistem electric aflat în transformare. Pe măsură ce mixul energetic include tot mai multe surse de producție descentralizate, stabilitatea tensiunii devine mai dificil de gestionat. În acest context, investițiile în echipamente de stabilizare devin din ce în ce mai importante pentru rețelele de transport.

⚡ Mai mult, evenimentul evidențiază importanța interconexiunilor regionale. Sistemele electrice europene sunt din ce în ce mai interdependente, iar capacitatea de a transfera energie între diferite zone poate contribui semnificativ la stabilitatea sistemului în perioade de stres.

În ansamblu, raportul are o concluzie clară: pe măsură ce sistemele energetice europene evoluează, securitatea sistemului va depinde tot mai mult de investițiile în rețele și în coordonarea regională. Pentru România, aceste direcții ar trebui să devină o componentă centrală a politicilor de dezvoltare a infrastructurii energetice în anii următori.

Raportul complet: https://lnkd.in/dswkKFdY