👉 România trebuie să treacă de la „executant” la „agenda-setter” în regiune. Ești important pentru parteneri dacă aduci valoare, nu doar conformare.
👉 Lipsa unei strategii proprii reduce influența. Politica externă trebuie articulată, nu doar aliniată. Influența vine din capacitatea de a contribui, nu doar de a urma.
👉 Derapajele interne afectează direct politica externă. Fără predictibilitate internă, pierdem încrederea externă. Fără încredere, pierdem influența. Există îndoieli cu privire la cât de vulnerabilă e România. Riscul populismului: izolare și slăbire. Vom fi mai divizați, mai slabi, mai singuri. Încrederea strategică = capital geopolitic.
👉 Nu mai e suficientă „loialitatea”; e nevoie de strategie între poli de putere.
👉 Orice îndepărtare de valorile europene creează oportunități pentru Rusia.
👉 Poziția strategică trebuie dublată de politică activă. Geografia e avantaj, dar nu suficient
👉 Valoarea noastră crește prin rolul în Marea Neagră și Ucraina. România trebuie să contribuie activ la securitatea regională

Am dat un interviu pentru HotNews.ro în care am făcut o trecere în revistă a politicii externe a României și a cum ar trebui ea să arate în perioada următoare.

//https://lnkd.in/dkw_EgjX