Suntem pregătiți pentru un nou val de interferențe hibride? Cum construim un „scut digital” pentru democrația noastră? Și, mai ales, cum devenim, din exemplul clasic de interferență hibridă, un model de reziliență? La aceste întrebări am căutat să răspund în cel mai nou working paper publicat la Edge Institute.
Așa cum a anunțat Președintele Dan, la Administrația Prezidențială se va înființa un departament special pentru combaterea dezinformării. Cum ar putea arăta o astfel de structură, dar și ce roluri ar trebui să exercite sunt câteva dintre preocupările principale ale acestui material.
Am cercetat multiple documente strategice, acte normative și acțiuni instituționale în domeniul combaterii dezinformării digitale în ultimii ani. Aparent, România avea în vigoare, la data anulării alegerilor, un Plan național anti-dezinformare. El era, desigur, clasificat. Cât despre testul măsurii acelui plan, l-am văzut la alegeri.
Am propus, punctual, o arhitectură de guvernanță pentru combaterea dezinformării pe trei niveluri: nivelul strategic (departamentul pentru combaterea dezinformării la Administrația Prezidențială), nivelul operațional (crearea unui Hub pentru Reziliență Digitală și Apărare Cognitivă în cadrul Guvernului) și nivelul societal („anticorpii democrației digitale românești”).
Mai presus de orice, avem nevoie de o contra-narațiune: una care să creeze speranță, emulație în jurul unei biografii naționale pe care cetățenii să o îmbrățișeze. Doar printr-un proiect de putere „soft” putem contracara acest fenomen al dezinformării digitale care a anesteziat, pentru un moment, democrația românească.
În plan imediat ne așteaptă multiple priorități: dezvoltarea unui departament în cadrul Administrației Prezidențiale pentru combaterea dezinformării, lansarea unui plan de acțiune pentru Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 și, desigur, nevoia de reconciliere națională asupra acestei problematici
Prin instituții suple, coordonare și politici inovatoare, ne putem asigura că ne-am învățat lecțiile până în 2028. Recomandările noastre setează întocmai un astfel de cadru de reflecție, pentru ca România, în 2028, să fie exemplu nu de cum algoritmii alterează o democrație, ci de cum o democrație poate fi reparată într-un mediu digital plin de amenințări la adresa ei.
Link către articolul din newsletterul Edge Institute și către working paper.
