Recent au apărut „estimările semnal” privind evoluția economiei României in T3 2025: scădere („creștere negativa” spun unii) cu 2% fata de T2 2025 si creștere de 1,4% fata de T3 2024.
Unii (mai „optimiști”) au văzut jumătatea plina a paharului: in ciuda masurilor de austeritate, fata de anul trecut economia continua sa crească. Este contra-intuitiv, pentru ca este evidenta scăderea consumului (responsabila pentru o mare parte din creșterea economica) si nu prea are ce sa compenseze aceasta scădere. Dar statistic se poate: ajustările din ultima vreme par sa „tragă” in jos evoluțiile din anii anteriori si in consecință ajuta raportarea de creșteri fata de anul precedent. Un rol important joaca adesea si deflatorul PIB (care ajustează efectul inflației si care uneori iese inexplicabil de mic, sub inflație).
Alții (mai „pesimiști” ar zice unii, mai „realiști” de fapt) vad mai degrabă scăderea fata de trimestrul anterior si concluzionează ca economia românească e pe un trend negativ. Este ceea ce resimțim cu toții in viața de zi cu zi: puterea de cumpărare a scăzut din cauza creșterilor de taxe si a preturilor energiei. Inflația creste, salariile nu mai pot fi crescute peste inflație pentru ca nimeni nu își mai permite. Consumul scade, la fel si marjele de profit (ca sa nu mai vorbim de impactul negativ al Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri).
Din păcate este doar începutul: T3 a prins doar 2 luni de austeritate, T4 va prinde 3 luni, cu masuri suplimentare de austeritate. Iar la anul va trebui sa scădem in mod real deficitul, deci alte masuri suplimentare de austeritate. Pentru cine mai are dubii: UE a revizuit în scădere prognoza de creștere economica a României la 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026 (sub creșterea medie din UE de 1,4 % în 2025 și în 2026). Iar Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României în 2025 la doar 0,4%. Cum prognozele sunt reduse gradual, este posibil (si probabil) sa vedem alte ajustări negative in perioada următoare.
Ce înseamnă asta pentru mult trâmbițata „convergenta rapida a României”: realitatea este ca Europa creste încet si Romania chiar mai încet in următoarea perioada, deci alinierea noastră la media europeana mai are de așteptat.
Așa cum oamenii nu se pot îmbogăți licit peste noapte, nici economia nu poate creste „din neant”, rapid si fără sa faci nimic. Șansele scad si mai mult când pui piedici economiei încercând fără nici cel mai mic succes sa rezolvi o problema (respectiv a deficitului bugetar). Ar trebui sa ne dea de gândit, pentru ca anii care vin risca sa ne tragă mult in jos pe termen mediu si lung: câțiva ani de întârziere contează foarte mult pentru Romania.
