Se spune despre Europa că ar fi o comunitate de valori – ceea ce e cumva adevărat dacă ne uităm la un tip de proiect și mai ales la Uniunea Europeană.

Dar, dincolo de asta, Europa – identitatea europeană – e ceva cât se poate de real și de observabil mai ales în lucrurile mici, cu care suntem atât de obișnuiți încât nici nu le mai vedem. Și asta în ciuda diferențelor culturale masive (și deconcertante) dintre regiuni: dintre balcanici și nordici, de exemplu, dintre germanici și latini șamd.

Ce înseamnă așadar să fii european – și ușor identificabil ca atare de către terți – dincolo de diferențele regionale/ lingvistice/ culturale dintre noi?

Pun aici 3-4 lucruri care ne sunt comune – și care ne identifică drept europeni fiindcă restul lumii le percepe ca europene.

1. Mâncatul felului principal cu cuțitul și furculița.

Și anume cu cuțitul în mâna dreaptă și cu furculița în stânga, nu cum fac americanii (de nord și de sud) care schimbă furculița dintr-o mână în alta.

În alte părți ale lumii se mănâncă tradițional cu mâna (cum se mânca și la noi sub influență otomană), sau cu bețigașe, sau cu mâna și cuțitul (cum se mânca în cam toată Europa până la generalizarea furculiței inventate de bizantini).

Dar de câteva sute de ani europenii mănâncă cu furculița și cuțitul, fără schimbarea tacâmurilor între ele (da, inclusiv pizza, spre nedumerirea americanilor) – și asta ne diferențiază de alte culturi.

2. Plăcerea de a bea apă minerală (cu bule)

Spre deosebire de alte culturi/ regiuni, europenii beau apă minerală. Nu toți, firește, dar suficient de mulți încât atunci când ceri apă la restaurant întrebarea să vină automat: plată sau minerală? (În Germania înțeleg că nici nu te mai întreabă, îți aduc direct apă minerală – dacă nu ești suficient de precaut încât să specifici dinainte ce fel de apă vrei.)

Apa minerală e un lichid pe care unele culturi îl ignoră complet, altele îl evită (li se pare dezgustător), iar altele, în fine, îl consumă doar la ocazii speciale (cum ai consuma șampanie, de exemplu).

În Europa, în schimb, apa minerală e un produs pentru consum curent.

3. Ferestrele

În Europa, ferestrele se deschid și pe vericală, nu doar pe orizontală (chestia asta are un nume tehnic pe care mereu îl uit, așa că nu mi-l spuneți, e degeaba).

Așa că avem ferestre tipic europene: știi că ești în Europa când dai de ferestre din astea.

4. Paturile

Paturile europene au un cadru pe care se montează lamele (în general de lemn) și pe lamelele astea se pune salteaua. Practic o somieră cu „coaste”.

Tipul ăsta de pat l-am moștenit din antichitate și nu-l regăsim în alte culturi.

Și gata. Dacă mai știți, spuneți și voi.