Pe Prut, flancul estic al NATO și frontiera răsăriteană a Uniunii se suprapun. Cea mai eficientă arhitectură de securitate disponibilă pe această linie are forma unei conducte de gaz, a unei linii de înaltă tensiune și a unei semnături electronice recunoscute pe ambele maluri.
Asta e teza. Am scris-o pe coperta a patra a Caietului Documentar nr. 10 al Clubului România, „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, pe care l-am coordonat împreună cu Victor Vevera. În spatele ei stau 754 de pagini, 87 de autori și două echipe instituționale, de pe ambele maluri ale Prutului și din câteva capitale europene. Printre ei: o guvernatoare de bancă centrală, un vicepreședinte al Parlamentului European, un vicepremier, negociatorul-șef al aderării României, un ambasador, foști miniștri, șefii marilor companii de energie, un înalt consilier al Uniunii la Chișinău, un consilier din Bundestag, un colonel finlandez în rezervă, doi academicieni, directori de agenție de presă și de televiziune, antreprenori, un preot și un principe. Regula a fost una singură: fiecare temă, un autor care o cunoaște din interior.
Câteva mostre. În martie 2022, în timp ce Rusia bombarda rețeaua energetică a Ucrainei, de care atârna și Chișinăul, racordarea Republicii Moldova la sistemul electric continental european, planificată să dureze peste un an, s-a făcut în mai puțin de trei săptămâni. Un proiect de lege bipartizan depus în Congresul american în aprilie 2026 tratează aderarea rapidă a Republicii Moldova la UE ca pe un interes direct al Statelor Unite, cu o strategie pe patru ani și reperul 2030. Un capitol argumentează că Republica Moldova poate intra în Europa digitală înainte de a intra formal în Uniune. Altul numără pilonii pe care stă Tiraspolul și constată că trei din patru se clatină. Sondajul din ultimul capitol arată 58% sprijin pentru aderare și 20% nehotărâți, iar cartea spune limpede unde se dă bătălia. Și consemnează, fără menajamente, ce a întârziat: o linie electrică amânată de cinci ori până să fie pusă sub tensiune, un pod cu autorizație și o autostradă fără șantier.
Chișinăul a ales de trei ori în mai puțin de un an, la urne, aceeași direcție, a deschis două clustere de negociere în 30 de zile și a venit la masă cu 28 din cele 30 de reforme asumate pentru 2025 deja livrate. Cartea este de partea acestei alegeri și de partea celor care o apără, de la București la Bruxelles și Washington.
Lansăm volumul la București, apoi la Chișinău, apoi la Bruxelles. Aceeași carte se citește diferit în fiecare: bilanț la București, calendar la Chișinău, argument la Bruxelles.
Volumul este gata. Calendarul este deschis.
