Nu am fost clasificați junk, dar asta nu ar trebui deloc sa ne liniștească. Situația este in interesul celor care au investit in titluri de stat clasificate „Investment” dar cu dobânzi mari: mai au puțin timp sa caute solutii. La junk, instituțiile financiare nu ne mai pot finanța iar pierderile pentru obligațiunile deja cumpărate ar fi masive. Agențiile de rating nu vor sa cauzeze aceste pierderi si de aceea pleacă urechea la orice pretext li se prezintă. Ca sa înțelegem impactul potențial:

– Din ~250 BN EUR datorie totală, peste 110 BN EUR sunt finanțare externa: o retrogradare ar însemna pierderi pentru finanțatorii internaționali de peste 10 BN EUR;

– Peste 135 BN EUR sunt finanțate intern: ~45% de bănci, ~25% de fondurile de pensii, restul populație, rezidenți, nerezidenți: trecerea la junk ar fi foarte oneroasă pentru toți.

Agențiile de rating înțeleg ca scăderea deficitului e doar pe cash si pe hârtie. Își dau seama ca anul trecut nu am fi scăzut deficitul daca UE nu ne-ar fi făcut cadou sume importante din PNRR. Își dau seama ca sunt șanse reale ca deficitul ESA la final de an sa ofere surprize, mai ales ca PNRR s-a terminat. Sa nu împingem însă cacialmaua prea departe!

Multe zvonuri sunt doar retorică goală de conținut (vedeți graficele atașate):

– Romania nu a plătit dobânzi mai mari de la începutul crizei politice: dobânzile au rămas doar la fel de mari cum au fost in medie din 2022 încoace. Pe fondul unor creșteri globale: in multe tari cu rating bun dobânzile au crescut mai mult ca la noi.

– Nu plătim dobânda de junk dar dobânzile sunt suficient de mari încât stoparea îndatorării sa devină o urgenta.

Dar nu cu prețul distrugerii economiei, care e deja într-o situație foarte dificila: cum “toamna se numără bobocii”, sa facem un scurt bilanț:

– Inflația a scăzut doar raportat la anul anterior, când explodase in august;

– Energia s-a scumpit mult si nu sunt semne ca se va schimba ceva prea curând;

– Consumul de produse alimentare a scăzut in 18 din ultimele 20 luni, iar cel de produse nealimentare a scăzut in 12 din ultimele 13 luni;

– PIB a fost in scădere cam in fiecare din ultimele 3 trimestre;

– Scăderea deficitului se poate reversa rapid: încasările bugetare au crescut sub inflație si/ sau sub nivelul la care ar fi trebuit sa fim ținând cont de creșterea cotelor; cheltuielile de personal au scăzut marginal, mai puțin decât creșterea cheltuielilor cu bunuri si servicii. Au scăzut investițiile din fonduri naționale, foarte mult prin întârzierea angajamentelor/ plaților;

– PNRR s-a încheiat, si nu foarte bine;

– Investițiile străine directe au scăzut masiv;

– Deficitul contului curent a crescut;

– Deficitul bugetar rămâne mult peste ținte dar loc de scădere la anul nu prea mai exista;

– Contextul internațional rămâne dificil: unii vizionari prevestesc de luni de zile sfârșitul conflictelor, dar nici unul nu pare încă a fi pe final;

– Guvern tot nu avem.