Reducerea ritmului de creştere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani şi jumătate înainte de a se lua orice măsură de austeritate, a declarat, marţi, Theodor Stolojan, fost prim-ministru şi fost ministru al Finanţelor, la un eveniment de specialitate.
“Noi avem, ca să spun aşa, un beneficiu enorm că avem fonduri europene care ne-au susţinut în această perioadă. Vreau să spun foarte limpede, vizavi de multe prostii care se spun în dezbaterile economice: reducerea ritmului de creştere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani şi jumătate înainte de a se lua orice măsură aşa-zisă de austeritate. Am ajuns cu creşterea economică sub 1% în timp ce pompăm tot mai mulţi bani publici în investiţii. Deci, exact rezultatul contrariu decât cel descris de cărţile de economie. Prin urmare, pentru mine, atunci când nu pot gestiona mai bine creşterea economică, prioritară este corectarea deficitelor economice. A doua concluzie este următoarea: când ai o ţară de dimensiune medie, cu o economie deschisă, cu o monedă convertibilă, dar care nu e şi rezervă internaţională, trebuie să fii în fiecare zi cu ochiul pe echilibrele externe. De ce? Pentru că dacă echilibrele interne, fie inflaţie, fie buget, fie ce vreţi dumneavoastră, le putem gestiona singuri, un dezechilibru extern care merge către o criză, fie a contului curent, fie a datoriei externe, nu se rezolvă decât cu participarea creditorilor externi şi aceştia cer credibilitate”, a declarat Theodor Stolojan, la evenimentul de lansare a volumului “Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergenţă nominală”, al doilea studiu din cadrul proiectului Economic@BNR iniţiat şi coordonat de Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, potrivi Agerpres.
