Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, participă, în această săptămână, la New York, la segmentul de nivel înalt al celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, în cadrul delegației Republicii Moldova conduse de premierul Vasile Tofan. Reuniunea oferă Chișinăului ocazia de a-și prezenta prioritățile de politică externă și de a menține dialogul direct cu principalii parteneri internaționali.
Agenda lui Popșoi este una consistentă și depășește cadrul reuniunilor ONU propriu-zise. Ministrul va participa la Summitul Platformei Crimeea, la reuniunea Grupului de prieteni pentru tragerea la răspundere pentru crimele comise în Ucraina, precum și la discuții privind prevenirea și gestionarea pandemiilor, protecția refugiaților și consolidarea multilateralismului și a dreptului internațional.
Un element important îl reprezintă seria de întrevederi bilaterale cu miniștri de externe din Ungaria, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Kazahstan, Azerbaidjan, Tunisia și Chile. În paralel, sunt prevăzute contacte cu oficiali de rang înalt ai ONU, inclusiv cu conducerea UNESCO, Înaltul Comisariat pentru Refugiați și Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului.
Implicații pentru Republica Moldova
1. Vizita are o dimensiune europeană și una de securitate.
Participarea la Platforma Crimeea și la reuniunile privind crimele comise în Ucraina plasează Moldova în continuare în arhitectura diplomatică a statelor care susțin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Pentru Chișinău, acest lucru este legat direct de propria vulnerabilitate de securitate și de problema regiunii transnistrene.
2. Contactele cu Ungaria și alte state pot avea valoare pentru parcursul european.
Întrevederea cu ministrul ungar de externe este deosebit de relevantă în condițiile în care Ungaria este stat membru al UE și poate conta în dialogul politic privind integrarea europeană a Republicii Moldova. În același timp, discuțiile cu Kazahstan, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite și Egipt extind diplomația moldovenească dincolo de spațiul european și pot servi obiectivelor economice, energetice și comerciale.
3. Chișinăul încearcă să transforme diplomația multilaterală în instrument pentru interese concrete.
Prezența la ONU nu se limitează la discursuri politice. Rețeaua de întâlniri bilaterale permite Moldovei să promoveze simultan mai multe dosare: aderarea la UE, securitatea regională, investițiile, comerțul, cooperarea energetică și sprijinul internațional pentru reforme.
4. Participarea alături de premierul Vasile Tofan transmite un mesaj de coordonare a politicii externe.
Faptul că premierul conduce delegația, iar ministrul de Externe desfășoară în paralel o agendă diplomatică intensă sugerează o abordare în care vizita este utilizată atât pentru reprezentare politică la cel mai înalt nivel, cât și pentru negocieri și contacte bilaterale.
5. Componenta ONU este importantă și pentru profilul internațional al Moldovei.
Întâlnirile cu conducerea ONU, UNESCO și organismele pentru refugiați și drepturile omului permit Chișinăului să-și consolideze imaginea de stat activ în instituțiile multilaterale și să obțină sprijin pentru propriile priorități. În contextul războiului din Ucraina, această vizibilitate diplomatică are și o funcție de securitate: Moldova își menține conectarea la rețeaua internațională de parteneri.
În ansamblu, vizita lui Popșoi la New York trebuie privită mai puțin ca o participare protocolară la Adunarea Generală a ONU și mai mult ca o operațiune diplomatică amplă. Moldova folosește reuniunea pentru a combina trei direcții: susținerea parcursului european, consolidarea poziției în problemele de securitate regională și diversificarea relațiilor externe și economice. Pentru Chișinău, valoarea principală a acestei prezențe constă în numărul și nivelul contactelor bilaterale care pot fi transformate ulterior în sprijin politic, proiecte economice și cooperare internațională.
