Săptămâna 14–18 septembrie a confirmat accelerarea parcursului european al Republicii Moldova, cu accent tot mai mare pe obținerea sprijinului politic extern, atragerea investițiilor și transformarea angajamentelor europene în proiecte concrete. În paralel, Chișinăul a continuat demersurile pentru consolidarea administrației, dezvoltarea infrastructurii și apropierea treptată a regiunii transnistrene de spațiul economic și instituțional al țării.

Consolidarea sprijinului european

Vizitele președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în Slovenia și Ungaria au avut o puternică dimensiune europeană. Chișinăul urmărește să valorifice experiența statelor care au trecut deja prin procesul de aderare și să obțină sprijin politic pentru accelerarea negocierilor. În relația cu Ungaria, accentul a fost pus în special pe susținerea deschiderii și avansării clusterelor de negociere.

Cooperarea cu Grecia și Turcia a completat această ofensivă diplomatică, prin discuții privind energia, infrastructura, comerțul și situația din Găgăuzia. În același timp, colaborarea cu Comitetul European al Regiunilor evidențiază faptul că integrarea europeană trebuie pregătită și la nivel local.

Un element important al săptămânii a fost perspectiva unei foi de parcurs europene pentru statele candidate, evocată în contextul discursului Ursulei von der Leyen. Pentru Moldova, un asemenea instrument ar putea oferi o mai mare claritate asupra etapelor procesului de aderare, fără a elimina însă caracterul condiționat și merit-based al acestuia.

Planul de Creștere și investițiile

Guvernul continuă implementarea Planului de Creștere de 1,9 miliarde de euro, iar pregătirea unui nou portofoliu de peste 20 de proiecte, estimat la peste 2 miliarde de euro, indică intenția de a folosi integrarea europeană și ca instrument de transformare economică.

Cooperarea cu BERD se extinde în domenii precum infrastructura, energia, agricultura, irigațiile și finanțarea sectorului privat. Portofoliul de proiecte al BERD în Moldova depășește 1,3 miliarde de euro în operațiuni active, ceea ce confirmă rolul instituției în modernizarea economiei.

În paralel, peste un milion de euro din fonduri europene sunt direcționați către dezvoltarea ecosistemului de inovare și a startupurilor. Direcția este relevantă pentru diversificarea economiei și apropierea acesteia de piața europeană.

Infrastructura și capacitatea de implementare

Unul dintre cele mai concrete rezultate îl reprezintă acordul moldo-român privind extinderea proiectului Ungheni–Ungheni într-un coridor rutier conectat la rețeaua europeană. Proiectul trebuie privit în contextul conectării Moldovei la infrastructura României și, implicit, la coridoarele europene de transport.

Modernizarea sistemelor de încălzire din Chișinău și Bălți, cu investiții de sute de milioane de euro, reprezintă un alt exemplu de apropiere de standardele europene prin proiecte cu impact direct asupra populației și eficienței energetice.

Tot în această logică se înscrie crearea structurii „Moldova Project”, destinată gestionării proiectelor strategice. Inițiativa răspunde uneia dintre principalele probleme ale perioadei următoare: nu doar obținerea finanțărilor europene, ci și capacitatea administrației de a transforma banii disponibili în proiecte realizate la timp.

Reforma administrației și integrarea locală

Guvernul pregătește reforma administrativ-teritorială, care presupune reducerea numărului de unități administrative și consolidarea capacității autorităților locale. În același timp, președinta Maia Sandu a subliniat că integrarea europeană nu poate fi realizată exclusiv la nivel central, fiind necesare administrații locale mai eficiente și capabile să implementeze proiecte europene.

Această direcție este importantă deoarece absorbția fondurilor europene și aplicarea standardelor UE vor depinde tot mai mult de capacitatea administrațiilor locale.

Transnistria și apropierea economică

Evoluțiile economice din regiunea transnistreană indică o creștere a conectării agenților economici și a populației la sistemele naționale. În paralel, peste 218 milioane de lei au fost deja alocate pentru obiective care corespund viitorului Fond de Convergență.

Fondul este conceput nu doar ca instrument financiar pentru investiții, ci și ca mecanism de reducere a diferențelor dintre cele două maluri ale Nistrului, prin acces mai bun la servicii, protecție socială și oportunități economice.

Justiție, finanțe și profil internațional

Cooperarea cu Consiliul Europei continuă să vizeze reforma justiției, combaterea corupției și consolidarea drepturilor omului, fiind analizată inclusiv posibilitatea finanțării unor proiecte de infrastructură prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Pe plan financiar, Banca Națională și BERD urmăresc modernizarea sectorului bancar și apropierea reglementărilor moldovenești de standardele europene. În plan extern, participarea premierului Vasile Tofan la Adunarea Generală a ONU are și o importantă componentă economică: promovarea Moldovei ca destinație pentru investiții, tehnologie și producție orientată spre piața UE.

În ansamblu, săptămâna arată o trecere tot mai clară de la diplomația de susținere a parcursului european la etapa implementării concrete. Moldova încearcă simultan să obțină sprijin politic pentru negocierile de aderare, să atragă capital și tehnologie, să-și modernizeze infrastructura și administrația și să reducă decalajele interne. Principala provocare a perioadei următoare devine astfel capacitatea statului de a transforma finanțarea și sprijinul european în rezultate concrete și durabile.