Progresele Republicii Moldova în implementarea reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană, cu accent pe egalitate, respectarea drepturilor fundamentale și protecția persoanelor vulnerabile, au fost discutate de prim-ministrul Vasile Tofan cu comisara europeană pentru Egalitate, Pregătire și Gestionarea Situațiilor de Criză, Hadja Lahbib, aflată în prima sa vizită oficială la Chișinău.
Potrivit Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, întrevederea s-a concentrat asupra unor domenii care depășesc dimensiunea strict legislativă a procesului de integrare europeană: combaterea violenței împotriva femeilor, incluziunea comunității rome, protejarea drepturilor minorităților și sprijinirea persoanelor cu dizabilități în tranziția către o viață independentă.
Mesajul transmis în cadrul discuțiilor este că reformele europene trebuie să producă schimbări concrete în societate și să fie reflectate în modul în care funcționează instituțiile statului și serviciile publice. „O societate în care fiecare persoană este respectată, protejată și are șanse egale este nu doar mai echitabilă, ci și mai prosperă”, a subliniat Delegația Uniunii Europene.
Întrevederea cu premierul Vasile Tofan are o importanță distinctă în raport cu celelalte reuniuni din programul comisarei europene. Dacă discuția cu președinta Maia Sandu a avut în primul rând o dimensiune politică și strategică, vizând direcția generală a reformelor și angajamentul Republicii Moldova față de parcursul european, dialogul cu șeful Guvernului mută accentul asupra implementării efective a acestor angajamente.
Guvernul este instituția care trebuie să transforme obiectivele politice asumate în reforme, programe, bugete și politici publice. Din această perspectivă, discuția dintre Vasile Tofan și Hadja Lahbib este importantă pentru că abordează întrebarea esențială a următoarei etape: cum vor fi transformate standardele europene privind egalitatea și drepturile fundamentale în rezultate concrete pentru cetățeni.
Întrevederea completează și discuțiile comisarei cu ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, și ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin. La nivelul Ministerului Muncii, accentul a fost pus pe dezvoltarea serviciilor sociale, protecția persoanelor vulnerabile, incluziune și sprijinirea refugiaților. Discuțiile cu Ministerul Afacerilor Interne au vizat, în principal, capacitatea statului de prevenire și gestionare a crizelor, protecția civilă și consolidarea mecanismelor de intervenție.
În schimb, întâlnirea cu premierul are rolul de a conecta aceste politici sectoriale într-o abordare guvernamentală comună. Combaterea violenței împotriva femeilor, protecția minorităților, incluziunea romilor sau sprijinirea persoanelor cu dizabilități nu pot fi soluționate exclusiv de un singur minister. Aceste domenii presupun coordonare între instituții, resurse financiare, modificări legislative și servicii publice funcționale la nivel național și local.
Vizita Hadjei Lahbib la Chișinău poate fi astfel privită ca o evaluare a mai multor niveluri ale capacității Republicii Moldova de a implementa standardele europene. Cu președinta Maia Sandu a fost discutată direcția strategică și politică a reformelor, cu premierul Vasile Tofan – responsabilitatea Guvernului de a le pune în aplicare, iar cu ministrele de Interne și Muncii – mecanismele și serviciile concrete prin care aceste politici trebuie să ajungă la cetățeni.
Miza este cu atât mai importantă în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Pentru Republica Moldova nu mai este suficientă adoptarea unor legi compatibile cu normele europene. Bruxelles-ul urmărește și capacitatea instituțiilor de a aplica aceste norme, de a proteja efectiv drepturile cetățenilor și de a oferi servicii funcționale persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin.
Prin urmare, întrevederea dintre Vasile Tofan și Hadja Lahbib reprezintă veriga dintre angajamentele politice asumate de Republica Moldova și aplicarea practică a reformelor. Mesajul central al vizitei este că integrarea europeană nu se măsoară doar prin capitole de negociere și legi adoptate, ci și prin capacitatea statului de a construi o societate mai sigură, mai incluzivă și mai echitabilă, în care protecția și șansele egale devin realități concrete pentru fiecare cetățean.
