De Ziua Limbii Române, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a transmis un mesaj în care a evidențiat importanța promovării, păstrării și transmiterii limbii române către generațiile următoare. Șeful legislativului a remarcat totodată interesul tot mai mare pentru Marea Dictare Națională, eveniment care a reunit în acest an mii de participanți.
Igor Grosu a calificat Marea Dictare Națională drept „un omagiu frumos adus Limbii Române” și a apreciat faptul că numărul participanților crește de la un an la altul. Potrivit acestuia, evenimentul ar putea ajunge în timp să atragă atât de mulți oameni, încât Piața Marii Adunări Naționale să devină neîncăpătoare.
Președintele Parlamentului a subliniat și importanța consacrării limbii române în Constituție drept limbă de stat, îndemnând cetățenii să manifeste respect și apreciere față de aceasta nu doar cu ocazia zilei dedicate limbii, ci în fiecare zi.
„Limba trăiește prin noi. Prin felul în care o vorbim, o scriem, o citim și o transmitem copiilor noștri”, a transmis Igor Grosu, urându-le cetățenilor „La mulți ani” de Ziua Limbii Române.
Cea de-a IV-a ediție a Marii Dictări Naționale a reunit, în acest an, aproape 3.500 de persoane, evenimentul fiind organizat în cel puțin 16 raioane ale Republicii Moldova. Aproximativ 2.500 de participanți au scris dictarea în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, transformând evenimentul într-una dintre cele mai ample manifestări dedicate limbii române din țară.
În Republica Moldova, Ziua Limbii Române este sărbătorită anual la 31 august. Evenimentul își are originea în mișcarea de renaștere națională de la sfârșitul anilor 1980, când problema limbii și a alfabetului a devenit una dintre principalele revendicări ale societății.
La 31 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat legislația prin care limba română a fost declarată limbă de stat și a fost stabilită revenirea la grafia latină. Un an mai târziu, în 1990, ziua de 31 august a fost instituită oficial drept sărbătoare dedicată limbii.
Ziua Limbii Române este marcată anual în Republica Moldova din 1990, iar în România sărbătoarea este celebrată oficial din 2013. Prin caracterul său simbolic, data de 31 august rămâne asociată cu afirmarea identității lingvistice și culturale și cu procesele de renaștere națională de la sfârșitul perioadei sovietice.
