Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a prezentat obiectivele reformei sistemului de salarizare din sectorul bugetar, subliniind că noul proiect de lege urmărește eliminarea dezechilibrelor acumulate de-a lungul anilor între instituțiile statului și instituirea unui sistem de remunerare mai echitabil, mai transparent și mai predictibil.
Potrivit șefului Legislativului, actualul sistem salarial a fost afectat de numeroase intervenții punctuale, prin care anumite instituții au beneficiat de majorări salariale fără o abordare unitară la nivelul întregului sector public. Această situație a generat discrepanțe semnificative între instituții și a favorizat migrarea personalului către funcțiile mai bine remunerate.
„De-a lungul anilor s-au acumulat distorsiuni în modul de stabilire a salariilor în diferite instituții publice. La anumite etape s-a considerat necesară majorarea urgentă a salariilor pentru unele autorități, precum Curtea Constituțională, Comisia Electorală Centrală sau Consiliul Audiovizualului. Aceste decizii au creat dezechilibre în sistem, iar angajații au început să migreze dintr-o instituție în alta. Pentru a compensa diferențele au fost introduse diverse sporuri, premii și alte plăți, uneori într-o manieră excesivă”, a explicat Igor Grosu.
Președintele Parlamentului a precizat că proiectul elaborat de Ministerul Finanțelor urmărește reorganizarea întregului sistem de salarizare prin instituirea unei ierarhii clare a funcțiilor și simplificarea mecanismului de calcul al salariilor.
„Reforma își propune să creeze o ierarhie coerentă în sistemul public. Ea va viza Parlamentul, Președinția, Guvernul și celelalte instituții ale statului. Un obiectiv important este reducerea numărului de trepte salariale la zece, cu perspectiva simplificării suplimentare a sistemului în următorii ani, pe măsură ce reforma va fi implementată etapizat”, a declarat Grosu.
Referindu-se la modificările care îi privesc pe deputați, șeful Legislativului a explicat că proiectul prevede includerea în salariul de bază a unor indemnizații și compensații care, în prezent, sunt acordate separat. Potrivit acestuia, indemnizațiile destinate angajării asistenților parlamentari și alte plăți compensatorii, inclusiv cele pentru transport, vor fi integrate în salariul lunar, ceea ce va conduce la o structură salarială mai clară și mai transparentă.
Igor Grosu a subliniat că proiectul se află în faza consultărilor publice și că toate propunerile vor fi analizate înainte de adoptarea formei finale a legii.
„Suntem abia la începutul procesului de consultare și este firesc să existe dezbateri privind nivelul salariilor și mecanismele propuse. Important este să construim un sistem care să permită instituțiilor statului să funcționeze eficient și să atragă profesioniști competenți”, a afirmat președintele Parlamentului.
Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice asupra proiectului de reformă a salarizării în sectorul bugetar, document care urmărește crearea unui sistem bazat pe echitate, predictibilitate, transparență și performanță. Reforma are drept obiectiv reducerea discrepanțelor salariale dintre instituțiile publice și consolidarea salariului de bază ca principală componentă a remunerației.
Potrivit proiectului, aproximativ 70% din venitul lunar al angajaților din sectorul public va fi reprezentat de salariul de bază, în timp ce sporurile și alte plăți suplimentare vor fi acordate pe baza unor criterii clare și uniforme. De asemenea, reforma prevede simplificarea sistemului valorilor de referință utilizate pentru calcularea salariilor, reducând numărul acestora de la zece la șase până în anul 2027 și la maximum patru până în 2032.
Autoritățile susțin că noul model va aduce beneficii pentru toate categoriile de angajați din sectorul public, inclusiv din educație, sănătate, asistență socială, ordine publică și administrația publică, prin creșterea transparenței salariale, consolidarea părții fixe a remunerației și o corelare mai clară între performanță și nivelul de salarizare.
