Printr-un vot istoric, pentru prima oară de la înfrângerea totală în Karabakh, Armenia și-a jucat opțiunea geopolitică pro-occidentală față în față cu Rusia, care a intervenit direct în alegeri prin constrângeri economice și sancțiuni comerciale, dar și activarea războiului cognitiv – informațional în forță. Măsurile autorităților armene de a bloca influxul de cetățeni ruși finanțați pentru un vot anti-occidental sub presiunea serviciului militar obligatoriu și sprijinul UE, SUA și al președintelui Trump au dus la un rezultat în care singurul semn de întrebare de astăzi rămâne majoritatea constituțională și perspectiva încheierii epopeii păcii în Karabakh. Integrare în UE nu are încă perspective iar menținerea în Uniunea euro-asiatică și prețul scăzut la gaz vor constitui problemele ale Armeniei în etapa viitoare și vor stabili evoluția geopolitică din regiune.
Alegeri cu fața la UE. Majoritatea constituțională în discuție.
Partidul Contractului Civil, condus de premierul Armeniei, Nilol Pashinyan, a câștigat alegerile de duminică, 7 iunie din micul stat caucazian, reușind să obțină 49.81% din voturi și să dețină majoritatea în Parlament, potrivit Comisiei Electorale Centrale, după numărarea voturilor în cele 2005 secții de votare. În Parlament au mai intrat două alianțe, Armenia Puternică, condusă de miliardarul armeano-rus Samvel Karapetyan, omul susținut de către Moscova, cu 23,29% din voturi și Blocul Armenia, condus de către fostul președinte armean Robert Kosharyan, cu 9,94%. Partidul Armenia Prosperă, al omului de afaceri Gagik Tsarukian, nu a reușit să intre în Parlament, situându-se puțin sub pragul de 4%.
