Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu va urma modelul aplicat în cazul Ciprului, subliniind că situația regiunii transnistrene este una distinctă și va necesita o abordare adaptată realităților specifice ale țării. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat pentru TVR Moldova.
Oficiala europeană a explicat că fiecare rundă de extindere a Uniunii Europene are propriile particularități, iar cazul Republicii Moldova nu poate fi comparat mecanic cu experiențele altor state candidate. Potrivit acesteia, relația dintre Chișinău și regiunea transnistreană reprezintă un dosar aparte, care va fi tratat în funcție de circumstanțele specifice Republicii Moldova.
Referindu-se la așa-numitul „scenariu Cipru”, Marta Kos a precizat că acesta nu constituie modelul avut în vedere pentru Republica Moldova. În cazul Ciprului, aderarea la Uniunea Europeană a avut loc în anul 2004, în pofida faptului că autoritățile constituționale nu exercitau control asupra întregului teritoriu al statului. În contextul Republicii Moldova, o asemenea formulă ar presupune aplicarea legislației și politicilor europene doar pe teritoriul aflat sub controlul autorităților de la Chișinău, în timp ce problema regiunii transnistrene ar fi lăsată pentru o etapă ulterioară.
Comisara europeană a insistat însă că Uniunea Europeană analizează situația Republicii Moldova prin prisma propriilor sale realități și că procesul de integrare va fi construit în funcție de evoluțiile interne și de dinamica relației dintre cele două maluri ale Nistrului.
În același timp, Marta Kos a respins ideea că Federația Rusă ar putea influența sau bloca parcursul european al Republicii Moldova. Oficiala a condamnat tentativele Moscovei de a afecta suveranitatea și integritatea teritorială a țării și a apreciat rezistența societății moldovenești în fața campaniilor de dezinformare și a influențelor externe.
Potrivit comisarei europene, procesul de apropiere dintre regiunea transnistreană și restul Republicii Moldova este deja vizibil, în special la nivel economic și social. Ea a remarcat faptul că legăturile dintre cele două maluri ale Nistrului s-au consolidat în ultimii ani, iar tot mai mulți locuitori ai regiunii beneficiază direct de oportunitățile oferite de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Marta Kos a evidențiat că un număr semnificativ de locuitori ai regiunii transnistrene lucrează pe malul drept al Nistrului și utilizează servicii oferite de statul moldovean, inclusiv sistemul de asigurări medicale. Totodată, oficiala a subliniat că cea mai mare parte a exporturilor realizate de companiile din regiune sunt orientate către piața europeană, fapt care demonstrează interdependența economică tot mai mare dintre Transnistria, Republica Moldova și Uniunea Europeană.
În opinia sa, apropierea economică și socială dintre cele două maluri ale Nistrului precede inevitabil o apropiere politică. Pe măsură ce Republica Moldova va continua să avanseze în procesul de integrare europeană și va beneficia de investiții, dezvoltare economică și standarde de viață mai ridicate, avantajele acestui parcurs vor deveni tot mai vizibile și pentru populația din regiunea transnistreană.
Declarațiile Martei Kos sugerează că Bruxellesul mizează mai degrabă pe efectul de atracție al integrării europene decât pe soluții politice impuse. Mesajul transmis de oficiala europeană este că apropierea dintre cele două maluri ale Nistrului poate fi stimulată prin dezvoltare economică, conectare socială și beneficii concrete pentru cetățeni, iar succesul procesului de integrare europeană ar putea deveni, în timp, unul dintre cei mai importanți factori de reintegrare a Republicii Moldova.
