În 2022, pe fondul războiului declanșat de Rusia, Ucraina și R. Moldova au primit statutul de țări candidate la Uniunea Europeană (UE). Deși decizia a fost luată la nivel european, nu toate statele membre susțin în prezent extinderea. În special Ungaria, condusă de Viktor Orbán, s-a opus aderării Ucrainei, blocând mai multe decizii luate de UE. Chiar și după alegerile parlamentare, noul lider maghiar, alături de alte state membre, se declară împotriva unei aderări accelerate a Ucrainei, în contextul în care cele două țări, Ucraina și R. Moldova, au avansat până acum „în tandem” . În același timp, în Bulgaria, alegerile parlamentare recente au fost câștigate de un partid care se opune atât sancțiunilor împotriva Rusiei, cât și sprijinului acordat Ucrainei în război.
În acest context, deși partidul de guvernare a promis semnarea tratatului de aderare la UE în 2028, schimbările politice din regiune ar putea influența nu doar parcursul european al Ucrainei, ci și pe cel al R. Moldova.
Ce semnificație au schimbările politice din Ungaria și Bulgaria pentru UE? Cum ar putea ele influența procesul de aderare al R. Moldova și de ce mai multe țări se împotrivesc unei aderări accelerate? Cât de realist mai este scenariul semnării tratatului de aderare în 2028–2030?
